Mihaela Păun, despre reorganizarea ArCuB: Este halucinant. Nu înţeleg de ce acum

"Este deja o poveste uşor halucinantă pentru mine şi care a început undeva la 2 ianuarie, cred, odată cu scandalul Nottara. Cristian Olteanu, membru al Comisiei de Cultură (a Primăriei Capitalei, n.r.), mi-a confirmat că acest proiect de hotărâre nu a trecut nici prin Comisia de Cultură. Vom avea o întâlnire cu Comisia, în care să se discute propunerea de reorganizare a ArCuB şi vom cere sprijinul Consiliului General în acet sens şi sperăm să îl primim", a declarat directoarea ArCuB, Mihaela Păun.

"Eu, personal, nu pot să îmi explic în momentul ăsta de ce se vrea reorganizarea ArCuB în momentul în care a adus pe lista scurtă Bucureştiul, la foarte puţin timp după ce s-a instalat într-o clădire superbă - la care s-a lucrat încă din anul 2006, pentru că a fost mai greu până am ajuns în faza de şantier, şantier care a durat aproximativ doi ani şi jumătate şi unde eu, personal, am funcţionat ca diriginte", a adăugat Mihaela Păun.

Ea a precizat că în anul 2010, directorul de resurse umane din Primăria Capitalei, Geta Drăgoi, a semnat un raport de specialitate, care spune că ArCuB, neîncadrându-se în niciuna din legile care guvernează instituţiile publice de spectacol, se organizează ca serviciu public de cultură. "Aceeaşi persoană, la aproape şase ani diferenţă, vine şi spune că este imperios necesar ca ArCuB să devină instituţie de spectacol", a declarat directoarea ArCuB.

Mihaela Păun a explicat că ArCuB este un centru cultural, cu o structură altfel decât ceea ce se găseşte în acest moment pe piaţă - nu este un teatru, o filarmonică, un centru al dansului sau o bibliotecă, ci "este de toate într-unul singur". Formula de serviciu public de cultură, care este reglementată prin Legea administraţiei publice, a funcţionat foarte bine, potrivit directoarei ArCuB.

"În afară de faptul că, da, ArCuB produce şi spectacole şi concerte în săli, organizează şi evenimente stradale, are şi o sesiune de finanţări importantă şi reuşeşte în felul acesta de câţiva ani să finanţeze în jur de 100 de proiecte culturale în parteneriate cu sectorul cultural independent", a precizat Păun.

Despre candidatura Bucureştiului la titlul de Capitală Europeană a Culturii, Mihaela Păun a declarat că ArCuB a propus o strategie culturală a oraşului în anul 2014. "Am consultat sectorul cultural independent, sectorul cultural de stat, am făcut focus-grupuri, analize, diagnoze. O strategie culturală nu se poate face dacă nu cercetezi mai întâi oraşul. Evident, pe lângă toate astea, s-a format echipa pentru dosarul de candidatură, echipa de curatoriu, echipa care şi-a pus în funcţiune reţelele culturale, pentru că de asta aveam nevoie, ca să ne dăm seama unde este acum Bucureştiul, care este tema care ne va duce mai departe către această candidatură", a explicat Mihaela Păun, precizând că toate acestea au fost posibile pentru că ArCuB este o structură altfel.

Aceasta a mai declarat că propunerea ca ArCuB să devină o instituţie de spectacol de proiecte îi limitează activitatea, pentru că ar însemna să se transfome în organizator de spectacole în serii determinate.

În plus, Mihaela Păun este de părre că, chiar dacă ar fi fost nevoie ca ArCuB să devină o instituţie de spectacole, tot nu ar fi fost un moment potrivit pentru această schimbare, întrucât în prezent ArCuB are nevoie de stabilitate pentru a se ocupa de candidatura Bucureştiului la titlul de Capitală Europeană.

Totodată, Mihaela Păun a precizat că în anul 2010 a mai fost înfiinţată o instituţie cu o organizare identică ArCuB, "poate chiar prea mult după chipul şi asemănarea" lui, Creart, şi la un an sau doi, o altă instituţie, numită Centrul de Proiecte Educaţionale, serviciu public. "Nu înţeleg de ce se pune problema astăzi a reorganizării ArCuB, de ce tocmai el, care, spre deosebire de celelalte instituţii publice de serviciu public de cultură sau educaţie, are o arie atât de largă de activităţi", a declarat directoarea ArCuB.

Ea a precizat că ArCuB a pierdut două luni, începând cu luna decembrie, pentru că ArCuB s-a aflat într-un "tăvălug" permanent, potrivit Mihaelei Păun. "Când te afli pe terenuri mişcătoare, nu ştii dacă să îţi asumi semnarea unor contracte, demararea unor proceduri. Am făcut hârtii către Primăria Capitalei, «vă rog aprobaţi», nu am primit niciun răspuns. M-am oprit, pentru că am vrut să înţeleg în ce măsură lucrurile vor merge mai departe sau nu. Şi am aşteptat ca lucrurile să se reglementeze. Sperăm că CGMB va crea acel mediu de linişte şi stabilitate de care avem nevoie în momentul acesta", a explicat Mihaela Păun, precizând că dacă va fi adoptată propunerea Primăriei, o va ataca în contencios administrativ.

De cealaltă parte, purtătorul de cuvânt al Primăriei Municipiului Bucureşti, Alexandru Ichim, a declarat, în aceeaşi conferinţă de presă, că proiectul Bucureşti 2021 nu este pus sub nicio formă în pericol.

În schimb, în aceeaşi conferinţă de presă, Trevor Davis, preşedintele Teatrului Internaţional din Copenhaga şi coordonatorul proiectelor Capitala Culturală Europeană, a spus că obţinerea titlului de Capitală Europeană a Culturii ar aduce o posibilitate de a rebranduire a oraşului şi de a creşte fluxul de turişti, dar şi oportunitatea ca cetăţenii să conştientizeze ce înseamnă oraşul şi de a le da posibilitatea să se implice activ în formarea lui. În plus, acest lucru ar duce la reconectarea Bucureştiului cu Europa, potrivit lui Trevor Davis.

Pe de altă parte, membrii echipei extinse Bucureşti 2021 - 26 de artişti, profesori universitari şi manageri culturali, dar şi membri ai grupului de lucru Curatorium (format dintr-un număr important de artişti, manageri şi experţi culturali, urbanişti, arhitecţi, reprezentanţi ai sectorului cultural independent), au semnat o scrisoare deschisă prin care cer ca proiectul de hotărâre să nu fie votat, iar CGMB să îşi asume candidatura oraşului la titlul de Capitală Europeană a Culturii, aşa cum reiese din documentele semnate de liderii partidelor politice din Bucureşti.

Reorganizarea ArCuB este cuprinsă într-un proiect de hotărâre, aflat pe ordinea de zi a şedinţei de marţi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca şi Baia Mare au fost alese, în decembrie, pe lista scurtă a oraşelor care candidează pentru obţinerea titlului de Capitală Europeană a Culturii 2021.

Cele patru oraşe au fost selectate din cele 14 care au candidat şi au fost acceptate pentru această competiţie: Alba-Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Braşov, Brăila, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Sfântu-Gheorghe, Suceava, Timişoara şi Târgu-Mureş.

În 2021, vor fi trei capitale europene ale culturii: una din ţările candidate la Uniunea Europeană (Serbia şi Muntenegru), una din Grecia (unde au candidat 14 oraşe) şi una din România.

Programul "Capitală culturală europeană" a fost iniţiat de Consiliul de Miniştri ai Culturii din Uniunea Europeană în 1985, cu scopul de a apropia popoarele Europei şi de a celebra contribuţia oraşelor la dezvoltarea culturii. Până în prezent, peste 40 de oraşe au deţinut acest titlu. În 2007, oraşul Sibiu a deţinut acest titlu, alături de Luxemburg.