Dvorácek dezertase din serviciul militar şi se refugiase în Germania. În tabăra de refugiaţi de la Munchen, el a fost recrutat de un serviciu de informaţii cehoslovac finanţat de către americani şi trimis înapoi în ţară.
A fost arestat la locul întâlnirii şi condamnat la 22 de ani de închisoare. Din închisoare, Dvorácek a fost trimis într-un lagăr de muncă forţată, într-o mină de uraniu, ca mulţi dintre prizonierii politici din acea perioadă.
A fost eliberat după 14 ani, în 1963, în momentul în care Milan Kundera publica volumul "Iubiri caraghioase", romanul care i-a adus scriitorului notorietatea.
Volumul a fost urmat de romanul "Gluma" (1967), în care este descrisă povestea unui student praghez trădat de către unul dintre prietenii săi.
Miroslav Dvoracek, în prezent în vârstă de 80 de ani, locuieşte în Suedia, unde a suferit, recent, o criză cardiacă.
"Ştie că a fost denunţat de cineva, dar acum nu mai are nicio importanţă pentru el cine a făcut-o", a declarat soţia lui Dvoracek, Marketa Dvoracek Novak.
După ce a fost un comunist convins, Milan Kundera s-a mutat în tabăra reformatorilor, în anii ’60, dar i s-a interzis orice activitate publică după ce Primăvara de la Praga a fost zdrobită de tancurile sovietice, în august 1968.
A emigrat în Franţa, în 1975, şi a devenit cetăţean francez în 1981, clădindu-şi o reputaţie literară internaţională.
A scris în limba cehă şi în franceză şi printre cele mai cunoscute lucrări ale sale se numără "Gluma", "Ridicole iubiri", "Insuportabila uşurătate a fiinţei", "Valsul de adio", "Cartea râsului şi a uitării" şi "Lentoarea".
Kundera nu este singurul artist european care se vede chestionat despre trecutul său.
Germanul Gunter Grass, care a primit Premiul Nobel pentru literatură în 1999, a fost surpriza verii anului 2006, când a mărturisit, în autobiografia "Decojind ceapa", că s-a înrolat benevol în Waffen SS, la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, la vârsta de 17 ani.