Ministerul Culturii vrea să reia demersurile de înscriere a ansamblului Brâncuşi pe lista UNESCO

"În data de 19 februarie 2016 se aniversează trecerea a 140 de ani de la naşterea sculptorului Constantin Brâncuşi. Este una dintre cele mai potrivite ocazii pentru a readuce în discuţie şi în actualitate valoarea excepţională a ansamblului Brâncuşi de la Târgu-Jiu şi înscrierea acestuia pe lista patrimoniului mondial UNESCO", a spus Vlad Alexandrescu, într-un mesaj publicat, joi seară, pe contul său de pe platforma de socializare Facebook.

Potrivit acestuia, Institutul Naţional al Patrimoniului şi Ministerul Culturii vor face demersurile de înscriere a sitului pe lista patrimoniului mondial UNESCO prin reluarea dosarului retras în 2014 de statul român în urma recomandării de neînscriere a ICOMOS (Consiliul Mondial al Monumentelor şi Siturilor).

"În acest sens ne-am propus refacerea fundamentării ştiinţifice a dosarului, cu alocarea atât a resurselor adecvate de timp şi competenţe, inclusiv prin cooptarea de experţi internaţionali în domeniu, cât şi a resurselor bugetare necesare. În aceste condiţii estimăm ca posibilă înaintarea oficială a dosarului către UNESCO cel mai devreme în februarie 2018 cu o depunere spre consultare prealabilă cu Centrul Patrimoniului Mondial în septembrie 2017", spune Vlad Alexandrescu.

Acesta precizează că Institutul Naţional al Patrimoniului propune înfiinţarea unui comitet de coordonare care să includă reprezentanţi ai Ministerului Culturii, ai Institutului Naţional al Patrimoniului, ai Ministerului Afacerilor Externe şi ai autorităţilor locale. Comitetul ar urma să asigure "implementarea coordonată a unei strategii naţionale cu privire la acest subiect, statuată printr-un program naţional Brâncuşi cu buget propriu", spune ministrul Culturii.

"Acesta ar trebui să aibă în vedere atât elaborarea propriu-zisă a dosarului de către un grup ştiinţific competent, cu participare internaţională şi prin stabilirea de parteneriate cu instituţii relevante din alte ţări (în special cu Ministerul Culturii din Franţa), cât şi asigurarea prezenţei subiectului Brâncuşi în mediile de specialitate relevante pe parcursul întregii perioade de pregătire a dosarului şi pe mai multe paliere: conferinţe de înalt nivel internaţional (în România şi în străinătate), demersuri diplomatice, evenimente culturale locale, acţiuni de promovare a dosarului la reuniunile Comitetului Patrimoniului Mondial din această perioadă şi realizarea de materiale şi evenimente de prezentare de ţinută", mai spune Vlad Alexandrescu.

Acesta susţine că este necesar ca "reconsiderarea dosarului să fie corelată cu măsurile de protecţie efectivă a ansamblului, cu amenajările de punere în valoare în mod sensibil şi demn pentru întregul parcurs al axei, cu măsuri de asanare urbană a contextului/zonei de protecţie, cu implementarea reală a unui plan de management, cu gesturi de valorizare indirecte, dar importante precum crearea muzeului Brâncuşi sau a unui centru de cercetare". "Acestea se vor putea face numai cu implicarea constantă şi responsabilă a autorităţilor locale, partenere indispensabile în acest proiect", mai afirmă ministrul Culturii.

Totodată, acesta "salută" proiectele deja iniţiate de Primăria Târgu-Jiu şi îşi exprimă disponibilitatea de a le sprijini în continuare.

România a transmis, în octombrie 2014, dosarul de nominalizare a Ansamblului Monumental "Calea Eroilor" din Târgu-Jiu la Comitetul patrimoniului mondial UNESCO. Documentaţia a fost elaborată de Institutul Naţional al Patrimoniului (INP), împreună cu specialişti în domeniul operei brâncuşiene şi cu sprijinul autorităţilor locale din Târgu-Jiu.

În iulie 2015, INP a anunţat că dosarul de candidatură al ansamblului Brâncuşi din Târgu-Jiu pentru înscrierea în patrimoniul mondial UNESCO a fost retras la decizia statului român, după ce a primit recomandarea de neînscriere din partea Comitetului mondial UNESCO. Tot atunci, INP a precizat că documentele pentru nominalizarea ansamblului lui Brâncuşi pe lista UNESCO urmează să fie completate şi redepuse.

Dacă nu s-ar fi luat decizia de a retrage dosarul, iar acesta ar fi fost respins, exista riscul ca opera lui Constantin Brâncuşi să nu fie inclusă niciodată pe lista patrimoniului mondial, a mai spus, atunci, INP.

Ansamblul Brâncuşi a fost inclus în 1991 pe lista tentativă a UNESCO.

Potrivit site-ului Institutului Naţional al Patrimoniului, ansamblul de la Târgu-Jiu este o capodoperă a geniului creator uman, datorată unuia din promotorii de frunte a artei moderne. Ansamblul realizat în România este singura lucrare de artă monumentală de amploare creată de Constantin Brâncuşi, care avea la data conceperii ansamblului (1935 - 1936) o recunoaştere mondială.

Întregul ansamblu monumental este un omagiu adus eroilor căzuţi în timpul Primului Război Mondial. Componentele ansamblului sunt situate de-a lungul arterei de circulaţie "Calea Eroilor", având o lungime de 1,5 kilometri, cu orientarea generală est-vest. Componentele ansamblului sunt: Masa tăcerii - situată în grădina publică, lângă malul râului Jiu, realizată în 1938 din piatră (calcar de Bampotoc) şi înconjurată de 12 scaune de piatră rotunde (în forma de clepsidră) -, Aleea scaunelor - 24 scaune din piatră, pătrate (în formă de clepsidră), dispuse de o parte şi de alta a aleii, în grupuri de câte trei, fac legătura între grupul Mesei tăcerii şi Poarta sărutului, situată spre est, la intrarea în parc, fiind realizată între 1937 şi 1938 -, Poarta sărutului - un portal de mari dimensiuni din travertin, fiind realizat între 1937 şi 1938 - şi Coloana - situată în parcul cu acelaşi nume, considerată în general componenta cea mai importantă a ansamblului.

Axa "Calea Eroilor" are o lungime de circa 1,8 kilometri. Aceasta a fost realizată cu fonduri alocate de Liga Naţională a Femeilor Române din Gorj, condusă de Arethia Tătărescu, soţia premierului liberal Gheorghe Tătărescu.

Constantin Brâncuşi, născut pe 19 februarie 1876, în localitatea Hobiţa, judeţul Gorj, şi decedat pe 16 martie 1957, la Paris, este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea.

Deciziile UNESCO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură privind patrimoniul mondial) au de cele mai multe ori şi o mare miză economică, deoarece clasarea siturilor facilitează deblocarea finanţării în vederea lucrărilor de conservare a acestora şi aduce o creştere a numărului de turişti. Principala provocare a UNESCO este însă conservarea siturilor aflate în pericol din cauza lipsei de îngrijire, a practicării turismului necontrolat şi a dezvoltării unor activităţi economice cu consecinţe devastatoare asupra mediului.

Din România, în prezent, pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO se află Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (înscrisă în 1991), ansamblul de sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993, 1999), Mănăstirea Horezu (1993), bisericile din nordul Moldovei (1993), cetăţile dacice de la Orăştie (1999), bisericile maramureşene din lemn (1999) şi centrul istoric al oraşului Sighişoara (1999).