Ministrul Culturii s-a angajat să rezolve problema unui sediu propriu al Centrului Dansului

Potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX, sâmbătă, la sediul Centrului Naţional al Dansului Bucureşti (CNDB), a avut loc o consultare publică între ministrul Culturii, Daniel Barbu, şi membri ai comunităţii dansului contemporan, artişti, manageri şi curatori din teatru şi arte vizuale, public de dans şi cursanţi ai CNDB.

Tema consultării a constituit-o recentul proiect de Hotărâre de Guvern prin care ar urma să se comaseze, sub administraţie unică, Opera Naţională Bucureşti, Teatrul Naţional de Operetă "Ion Dacian", Centrul Naţional de Artă "Tinerimea Română" şi Centrul Naţional al Dansului Bucureşti.

Printre participanţi la acest eveniment s-au numărat coregraful Ioan Tugearu, Andreea Căpitănescu - preşedintele Asociaţiei 4Culture, organizator al singurului festival internaţional de dans contemporan din România, eXplore dance festival -, Ştefania Ferchedău - managerul studioului de dans contemporan Zona D -, Laura Panait - coordonator al Festivalului Temps d'Images din Cluj-Napoca -, Sandra Mavhima, Vlad Merariu şi Simona Deaconescu - Asociaţia "Secţia de coregrafie" -, coregrafii Ion Dumitrescu, Florin Flueraş, Mădălina Dan, Mircea Ghinea, Eduard Gabia, Arcadie Rusu etc., dramaturgul Peca Ştefan, scriitorii Răzvan Ţupa şi Elena Vlădăreanu, managerul Corina Şuteu, Raluca Voinea - curator al Pavilionului României la Bienala de la Veneţia 2013 -, criticii Liana Tugearu, Gina Şerbănescu, Mihaela Michailov. Întâlnirea a fost moderată de Vava Ştefănescu.

Potrivit comunicatului, ministrul Culturii s-a declarat un aliat şi un real partener de dialog al comunităţii dansului contemporan, iar schimbul de opinii a fost constructiv şi benefic pentru clarificarea situaţiei de fapt a CNDB.

Barbu a susţinut ideea comasării ca o decizie de eficientizare a managementului instituţiilor în cauză şi de asigurare a unui buget comun mult mai puternic, centralizat.

Printre argumentele aduse de cei prezenţi împotriva unei decizii de comasare au fost: viabilitatea managerială a CNDB ca formă de organizare orientată spre proiecte şi parteneriate în organizarea festivalurilor de dans, a atelierelor, schimburilor internaţionale, total pierdută în cazul unei decizii bugetare centralizate, în care dansul contemporan ar fi doar un subdomeniu în "competiţie" cu departamentele nou create (balet, operetă, coruri etc.); incompatibilităţile de structură între mari instituţii de repertoriu ca Opera Naţională Bucureşti şi Opereta şi o instituţie de proiecte, CNDB, care funcţionează, financiar şi reprezentativ, ca platformă şi partener al tuturor operatorilor de dans contemporan din România; potenţiala pierdere a autonomiei artistice a dansului contemporan şi dispariţia lui ca domeniu distinct, în condiţiile în care CNDB şi-a dovedit viabilitatea ca generator de recunoaştere internaţională (cel mai recent, prin succesul pavilionului românesc de la Bienala de la Veneţia 2013, reprezentat de coregrafi şi performeri din dansul contemporan); imposibilitatea de a angaja parteneriate şi linii internaţionale de finanţare special pentru dansul contemporan; buna desfăşurare a activităţilor CNDB a fost afectată de faptul că, în prezent, funcţionează într-un spaţiu închiriat şi cu o conducere interimară în ultimii trei ani şi, cu toate acestea, cu bugetul său de nici 200.000 de euro, Centrul Dansului şi partenerii lui şi-au îndeplinit proiectele angajate.

Potrivit comunicatului, în concluzia discuţiei, ministrul Culturii s-a angajat în rezolvarea problemei unui sediu propriu al Centrului Naţional al Dansului, până în aprilie 2014, care să permită o activitate de anvergură a CNDB, în condiţiile în care încă nu există în România nici un spaţiu destinat artelor performative contemporane. Totodată, vor fi demarate procedurile pentru ocuparea prin concurs a postului de director al Centrului Naţional al Dansului.

Consultarea publică de sâmbătă a fost organizată după ce, săptămâna aceasta, mai mulţi artişti, printre care se numără Alexandra Pirici şi Manuel Pelmuş, i-au cer ministrului Culturii, Daniel Barbu, într-o scrisoare deschisă, retragerea proiectului care prevede desfiinţarea şi reorganizarea, în subordinea Operei Naţionale Bucureşti, a mai multor instituţii, între care şi Centrul Naţional al Dansului.

Artiştii solicitau în această scrisoare deschisă retragerea propunerii de comasare şi lansarea unui proces de consultare publică, cu participarea colaboratorilor Centrului Naţional al Dansului Bucureşti şi a operatorilor culturali relevanţi, cu scopul de a găsi soluţii viabile pentru funcţionarea şi susţinerea scenei de dans contemporan prin intermediul Centrului Naţional al Dansului Bucureşti.

Centrul Naţional al Dansului este o instituţie publică aflată în subordinea Ministerului Culturii, finanţată din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat. Este singura instituţie publică de cultură aflată în subordinea Ministerului Culturii creată cu scopul de a susţine, dezvolta şi promova dansul contemporan. Directorul interimar al Centrului Naţional al Dansului este Mihai Mihalcea.

Teatrul de Operetă "Ion Dacian", Centrul Naţional al Dansului Bucureşti, Centrul Naţional de Artă "Tinerimea Română" şi Teatrul de Operă şi Balet "Oleg Danovski" din Constanţa vor fi desfiinţate şi reorganizate în subordinea Operei Naţionale Bucureşti, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern, postat recent pe site-ul Ministerului Culturii.

"Opera Naţională Bucureşti va fi reorganizată, ca urmare a fuziunii prin absorbţie cu Teatrul de Operetă, cu Centrul Naţional al Dansului Bucureşti, cu Centrul Naţional de Artă «Tinerimea Română» şi cu Teatrul Naţional de Operă şi Balet «Oleg Danovski» din Constanţa, care se desfiinţează", se spune în proiectul de HG, iniţiat de Ministerul Culturii.

Conform sursei citate, "desfiinţarea şi reorganizarea" acestor instituţii publice va produce efecte la data intrării în vigoare a ordinului ministrului Culturii privind organizarea şi funcţionarea Operei, pentru punerea în aplicare a reorganizării.

Decizia comasării acestor instituţii este justificată de Ministerul Culturii "având în vedere angajamentele guvernamentale referitoare la reducerea cheltuielilor bugetare", se spune în nota de fundamentare a proiectului de Hotărâre.

Pe de altă parte, contactat în data de 16 septembrie de MEDIAFAX, Răzvan Ioan Dincă, directorul general al Operei Naţionale Bucureşti, a declarat că a fost informat luni de conducerea Ministerului Culturii că Teatrul Naţional de Operă şi Balet "Oleg Danovski" din Constanţa va fi scos, "din motive regionale", din acest proiect de Hotărâre de Guvern.

Întrebat dacă vor putea să funcţioneze, în subordinea Operei Naţionale Bucureşti, Teatrul de Operetă "Ion Dacian", Centrul Naţional al Dansului Bucureşti şi Centrul Naţional de Artă "Tinerimea Română", Răzvan Ioan Dincă a spus: "Din punctul meu de vedere, nu văd niciun impediment. Este o dorinţă a ordonatorului principal de credite. Atâta vreme cât activitatea acelor instituţii nu va avea de suferit sub nicio formă, nu cred să existe vreun tip de probleme şi impedimente".

În ceea ce priveşte impactul acestui proiect asupra respectivelor instituţii, dacă el va fi aprobat de Guvern, Răzvan Ioan Dincă a spus: "În loc să fie angajaţi ai acelor instituţii, angajaţii vor fi angajaţi ai unei instituţii mai mari, dar îşi vor desfăşura activitatea pe care o desfăşoară şi în prezent".

El a mai spus că faptul că managementul va fi unul integrat va conduce la o eficientizare a strategiei acestor instituţii.

"Personalul artistic şi de specialitate nu va avea de suferit. Spre exemplu, nu vom putea vreodată să amestecăm corul de la Operă cu cel de la Operetă (...) Nu există niciun tip de intenţie de a afecta oamenii", a explicat Răzvan Ioan Dincă pentru MEDIAFAX.