Ministrul Culturii vrea prerogativă de expropriere

Theodor Paleologu a declarat, marţi, la o dezbatere organizată de Institutul Cultural Român din Capitală pe marginea Raportului Comisiei prezidenţiale pentru patrimoniu, că sunt situaţii în care nu aprobă avizul consultativ dat de Comisia Naţională a Monumentelor Istorice (CNMI), din cadrul Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional (MCCPN), dar acest lucru se întâmplă numai când acesta este negativ, adică atunci când se recomandă declasarea unui monument. În acest caz, ministrul hotărăşte clasarea monumentului respectiv.

"Ştiu că există o anumită iritare faţă de această practică, dar mi-o asum, pentru că filosofia mea politică este, parafrazându-l pe Descartes, cu cât calc mai multă lume pe nervi, cu atât e mai bine. Asta e viziunea mea despre rolul pe care îl am, dacă ai buget mic, măcar să calci cât mai multă lume pe nervi, asta e puterea pe care o am eu, personal", a spus ministrul.

Paleologu a adăugat că susţine păstrarea acestei prerogative de clasare sau declasare a unui monument în mâna ministrului Culturii, la fel cum doreşte să aparţină tot ministrului prerogativa exproprierii pentru utilitate publică a proprietarilor de imobile protejate supuse degradării. Această decizie este luată în prezent de autorităţile locale.

"Legat de descentralizare, vă spun că mi-am meritat porecla de ministru al încăpăţânării naţionale, nevrând să cedez sub nicio formă tot ce ţine de politică de patrimoniu către autorităţile locale. A fost toată acea discuţie despre descentralizare şi ideea unor edili era să preia declasarea şi clasarea de monumente, adică, pe scurt, să demoleze după cum îi taie capul, obţinând avize la comandă. Asta chiar e o chestiune pentru care m-am bătut cu oameni foarte puternici, mult mai puternici decât mine şi văd că, până la urmă, s-a renunţat la dorinţa aceasta, care ar fi fost o catastrofă", a spus ministrul.

"Nu vă ascund că a fi ministru în România înseamnă să cheltui cam 90% pe evitarea unor dobitocii monumentale şi după aia, cu ce îţi rămâne, mai reuşeşti să faci un festival, o chestie frumoasă", a mai spus Theodor Paleologu.

La dezbaterea organizată, marţi, de Institutul Cultural Român au mai participat membri ai Comisiei Prezidenţiale pentru Patrimoniul Construit, Situri Istorice sau Naturale: Dan Mohanu, şeful Catedrei de restaurare patrimoniu, Universitatea Naţională de Arte Bucureşti, Şerban Sturdza, preşedinte al Ordinului Arhitecţilor din România, Maria Berza, vicepreşedinte al Fundaţiei Pro Patrimonio, arhitectul Dan Marin, Mioara Lujanschi de la Centrul de Consultanţă pentru Programe Culturale Europene, Monica Mărgineanu-Cârstoiu de la Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" al Academiei Române, Dan Lungu, director general al Institutului Naţional al Monumentelor Istorice, şi Aurelian Trişcu de la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu". Lor li s-au alăturat Bogdan Tătaru-Cazaban, consilier de stat pentru Cultură şi Culte în Administraţia Prezidenţială, precum şi părintele Iustin Marchiş, de la Biserica Stavropoleos din Capitală.