„Ştim că înţelegeţi exact importanţa culturii în dezvoltarea unei societăţi. (…) Vă cerem să redaţi prestigiul şi importanţa acestei instituţii, scoţând-o de sub mutilanta tutelă politică”, se arată în textul intitulat „Pentru renaşterea ICR”, publicat de Mircea Cărtărescu şi Radu Vancu pe site-ul petiţieonline.com.
Mesajul celor doi autori conţine şi câteva puncte care, dacă ar fi puse în aplicare, ar duce – în opinia lor – la recuperarea acestei instituţii. Astfel, este menţionată necesitatea unui „management profesionist, selectat transparent”, independenţa instituţiei de ambasade, necesitatea de a atrage fonduri europene şi de a genera venituri proprii, ca banul public să nu mai fie intersectat cu interese ce nu au de-a face cu sectoarele culturale şi creative, „o viziune largă a culturii, axată pe artă contemporană (…), nu o instituţie sufocată de lipsă de viziune şi proastă administrare”.
„În opinia noastră, două sunt cele mai performante instituţii create în România de după 1989. Prima este DNA (Direcţia Naţională Anticorupţie, n.r.). A doua, Institutul Cultural Român. Sub conducerea lui Horia-Roman Patapievici, ICR a fost, între 2005 şi 2012, o instituţie modernă, deschisă, respectată la nivel european. A pus literatura română pe hartă, prin programe care făceau să apară în fiecare săptămană, undeva în lume, o traducere din literatura română. A adus uriaşe servicii filmului, muzicii, artelor vizuale”, se mai arată în petiţia care a fost semnată de peste 1.285 de persoane până la momentul difuzării acestei ştiri.
„În 2012, această instituţie performantă a fost decapitată şi ulterior demolată. Supus algoritmului politic, ICR s-a golit de profesionişti şi s-a umplut de sinecurişti. Cei care au nimicit ICR sunt aceiaşi politicieni pe care azi societatea românească îi respinge la unison”, afirmă cei doi în petiţia publicată joi.
În încheiere, Cărtărescu şi Vancu îi transmit preşedintelui Iohannis: „a sosit clipa să înapoiaţi ICR celor ce sunt în mod simbolic proprietarii săi: profesioniştii culturii, creatorii şi, în primul rând, contribuabilul român”.
Misiunea Institutului Cultural Român este promovarea culturii şi civilizaţiei naţionale în ţară şi în afara ei, potrivit site-ului instituţiei. Creşterea vizibilităţii valorilor culturale româneşti în lume constituie scopul principal al activităţilor desfăşurate de ICR. Activitatea Institutului Cultural Român este înţeleasă ca o modalitate complementară de atingere a obiectivelor strategice ale României, alături de iniţiativele externe de factură politică şi economică. O direcţie prioritară de acţiune a ICR priveşte comunităţile din ţările vecine în care limba româna este vorbită ca limbă maternă.
Reţeaua institutelor culturale româneşti din străinătate cuprinde, în prezent, 18 filiale – Beijing, Berlin, Bruxelles, Chişinău, Istanbul, Lisabona, Londra, Madrid, New York, Paris, Praga, Roma, Stockholm, Tel Aviv, Varşovia, Veneţia, Viena şi Budapesta, care a primit, în decembrie 2007, o extensie la Seghedin. În luna octombrie, Guvernul a aprobat, printr-o Hotărâre, înfiinţarea la Copăceni, raionul Sângerei, a unei filiale a Institutului Cultural Român de la Chişinău.
Ministerul Afacerilor Externe se ocupă, ca în cazul tuturor filialelor din străinătate ale ICR, de partea logistică, iar Institutul Cultural Român este responsabil cu realizarea programelor culturale.