Mircea Toma: Libertatea de exprimare în România arată "mai prost" în 2007, faţă de 2006

Mircea Toma a prezentat într-o conferinţă de presă concluziile raportului AMP pe anul 2007. La manifestare au participat şi Ioana Avădani, director executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), Cristi Godinac, preşedintele Uniunii Sindicale Mediasind, Cezar Ion, preşedintele Asociaţiei Jurnaliştilor din România (AJR).

Mircea Toma consideră că cel mai grav caz de încălcare a libertăţii presei în România este "reculul insultei şi calomniei în Codul Penal". Indignat, Toma a arătat degetul mijlociu, precizând că aceasta este reacţia sa personală la introducerea insultei şi calomniei în Codul Penal.

Prezentă la conferinţa de presă, Ioana Avădani, director executiv al CJI, a spus: "Dragostea pentru libertatea de exprimare a fost mai degrabă mimată. Forţele de coerciţie din România au slăbit o dată cu intrarea în UE şi ne întoarcem la trecut".

Pe de altă parte, Cristi Godinac, preşedintele Uniunii Sindicale Mediasind, a subliniat apariţia presiunilor faţă de jurnalişti, nerespectarea regulilor privind contractul colectiv de muncă la nivel de ramură şi problemele privind depolitizarea instituţiilor media publice - Societatea Română de Radio şi Societatea Română de Televiziune.

De asemenea, Cezar Ion, preşedintele AJR, a declarat că asociaţia pe care o conduce constată că libertatea presei în România este "o vorbă goală de conţinut". "În România presa este formal liberă, dar informal este prizonieră a mentalităţilor politicienilor care nu au înţeles, în 18 ani de democraţie, că una din regulile principale ale jocului democratioc este libertatea presei", a subliniat Ion.

Raportul AMP pe 2007 a fost prezentat de Răzvan Martin, director de programe în cadrul AMP, care a vorbit despre "o creştere, comparativ cu anii anteriori, a presiunii politice, venite din zona autorităţilor". El a dat exemplu situaţia din instituţiile media publice - TVR şi Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) - ambele supuse unui "asalt" din zona mediului politic.

Pe lângă "presiunile politice", raportul aduce în discuţie şi "presiunile economice", subliniind existenţa unor "corporaţii care exercită presiuni asupra conţinutului editorial, prin prisma publicităţii". În acest sens, în raport sunt date ca exemplu companiile Romtelecom şi Mittal Steel.

În plus, raportul taxează şi presiunile exercitate de conducerile instituţiilor media asupra jurnaliştilor. Pe lângă acestea, la capitolul de agresiuni şi ameninţări la adresa jurnaliştilor, "Traian Băsescu este lider la numărul de agresiuni verbale la adresa ziariştilor", a precizat Martin, citând raportul. Potrivit acestuia, cazul "ţigancă împuţită" este cel mai grav din 2007..

Despre problemele legislative cu care s-a confruntat presa în 2007 a vorbit, în conferinţa de presă, Liana Ganea, director de programe în cadrul AMP. Printre aspectele abordate de ea s-a numărat şi decizia Curţii Constituţionale de a reintroduce în Codul Penal insulta, calomnia şi defăimarea ţării şi a naţiunii. Şi Legea privind accesul la informaţiile de interes public arată, în continuare, o lipsă a "culturii transparenţei" în România, a spus Ganea.

Raportul AMP oferă şi o serie de recomandări. Potrivit raportului, "politicieniii au dreptul să critice presa, dar orice gest de ameninţare sau agresiune este unul periculos, încurajând violenţele generalizate la adresa jurnaliştilor, mai ales pentru că 2008 este un an electoral".

"Insulta şi calomnia trebuie eliminate din legislaţia penală", subliniază raportul, care precizează şi faptul că instituţiile statului trebuie să aplice Legea accesului la informaţiile de interes public şi să înceteze să blocheze accesul la astfel de informaţii.