Naveta spaţială Discovery a aterizat, în Florida, pentru ultima oară

Roţile trenului de aterizare al navetei au atins pista Centrului spaţial Kennedy din Florida la ora 16.57 GMT (11.57 ora locală), în timp ce Discovery avea o viteză de 360 de kilometri/ oră, sub un cer senin, după o coborâre vertiginoasă care a durat 65 de minute.

Cu trei minute înainte de a ateriza, Discovery şi-a anunţat intrarea în atmosferă, deasupra Centrului spaţial Kennedy, printr-un dublu boom sonic. Naveta s-a apropiat de pista de aterizare zburând pe deasupra Americii Centrale, survolând estul Cubei şi Golful Mexic, înainte de a coborî în Florida.

Astronauții americani, blocați din iunie 2024 pe Stația Spațială Internațională, se întorc pe Pământ

NASA și SpaceX încearcă din nou să lanseze racheta pentru a-i înapoia pe astronauții blocați

După ce aproape întreaga coborâre s-a efectuat în regim de pilotare automată, comandantul navetei Discovery, Steve Lindsey, a preluat comenzile manuale ale transportorului spaţial, pentru a-l alinia cu pista de aterizare. Pentru a efectua corect această manevră, Discovery a efectuat un viraj de 252 de grade.

Cu câteva secunde înainte ca naveta să atingă pista de aterizare, o paraşută colorată în alb şi roşu s-a deschis în partea din spate a navetei pentru a-i frâna aterizarea.

Postul de televiziune al Agenţiei spaţiale americane a transmis în direct imaginile manevrelor finale, filmate de la Centrul spaţial Kennedy, alternând cu imagini transmise din cabina navetei.

Discovery a încheiat astfel cu succes misiunea spaţială STS-133, în timpul căreia a petrecut în spaţiu 12 zile, 19 ore, 4 minute şi 50 de secunde, fiind conectată la Staţia Spaţială Internaţională.

STS-133 a reprezentat cel de-al 39-lea şi, totodată, ultimul zbor pentru naveta Discovery, care, pe parcursul carierei sale prestigioase, a petrecut în spaţiu 365 de zile, a înconjurat Pământul de 5.830 de ori şi a parcurs 148.221.675 de mile (238.539.663 de kilometri). Prima misiune a navetei Discovery, cea mai veche din flota spaţială a NASA, a avut loc în anul 1984.

Desprinderea navetei Discovery de ISS a avut loc luni, la ora 12.00 GMT.

Aceasta a fost cea de-a 133-a misiune a unei navete americane în cei 30 de ani ai acestui program spaţial al NASA.

NASA a prelungit această misiune spaţială cu o zi pentru terminarea amenajării modulului multifuncţional Leonardo, livrat de Discovery şi care a fost ataşat permanent la ISS, oferind astfel un volum de stocare presurizată suplimentar.

Discovery a adus pe ISS, printre altele, o platformă externă pentru piese de schimb, dar şi un prototip de robot umanoid – Robonaut 2 sau R -, construit în parteneriat cu General Motors Co.

Totodată, un experiment realizat de cercetătorii români a fost transportat pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS), a declarat pentru MEDIAFAX, pe 18 februarie, directorul general al Agenţiei Spaţiale Române (ROSA), Marius-Ioan Piso. Experimentul românesc a fost realizat de Institutul de Ştiinţe Spaţiale din Bucureşti. „Creşterea şi Supravieţuirea Fungilor Coloraţi în Spaţiu” (CFA-A) este un experiment ce are ca scop determinarea efectelor pe care le are microgravitaţia şi radiaţiile cosmice asupra creşterii şi supravieţuirii speciilor de fungi, potrivit site-ului rosa.ro. Experimentul a fost coordonat de Dumitru Haşegan, de la Institutul de Ştiinţe Spaţiale din Bucureşti (ESA).

Aceasta a fost, de asemenea, penultima sau antepenultima misiune a unei navete americane, înainte de retragerea lor din circulaţie şi trimiterea la un muzeu, din cauza costurilor operaţionale mari. NASA vrea să economisească bani pentru a dezvolta noi vehicule capabile să călătorească dincolo de orbita ISS.

Ultimul zbor al unei navete americane va fi efectuat, în principiu, de Endeavour, cel mai probabil pe 19 aprilie. O lansare suplimentară a unei navete americane – Atlantis – ar putea avea loc mai târziu anul acesta, dacă Congresul american deblochează fondurile pentru această misiune spaţială.

După retragerea din circulaţie a navetelor americane – Discovery, Atlantis şi Endeavour -, SUA va depinde de capsulele ruseşti Soyuz pentru transportarea astronauţilor americani pe ISS, până la intrarea în funcţiune a capsulelor americane Orion, prevăzută pentru cel mai devreme 2016.

ISS, a cărei construcţie a început în 1998 şi care este ocupată în permanenţă, începând din noiembrie 2000, se află pe orbita terestră la o altitudine de 350 de kilometri, efectuând o rotaţie completă în jurul Terrei la fiecare 90 de minute, navigând cu viteza medie de 28.000 de kilometri/ oră.

ISS este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanţat în principal de Statele Unite ale Americii şi la realizarea căruia participă 16 ţări.