MNIR are nevoie de peste 27 milioane de euro pentru consolidare. Unde ar putea fi mutat tezaurul

Ministerul Culturii precizează, într-un răspuns la solicitarea MEDIAFAX, că "o viitoare investiţie în consolidarea şi reabilitarea clădirii-monument istoric a Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) presupune parcurgerea mai multor etape între care, prioritară, ar fi refacerea proiectului, iar cea mai importantă şi dificilă este asigurarea fondurilor bugetare suficiente unei astfel de restaurări".

În acest context, MC a menţionat că aceste proceduri necesită, în primul rând, "un efort de timp" care nu va permite demararea efectivă a lucrărilor în cursul acestui an.

"Din estimările făcute de către Ministerul Culturii în baza analizei documentaţiei de specialitate, reiese un total necesar pentru actualizarea proiectului şi finalizarea lucrărilor pentru redeschiderea pentru public a tuturor celor 60 de săli de expoziţie a Muzeului, de aproximativ 27 de milioane de euro, fără TVA. Pentru îndeplinirea procedurilor de achiziţie publică a contractului de proiectare, a celui de execuţie a lucrărilor şi realizarea propriu-zisă a acestora în acord cu importanţa istorică, arhitecturală şi culturală a edificiului, dar şi cu rolul esenţial al instituţiei muzeale ce o adăposteşte, estimăm o perioadă de timp necesară de 36 de luni de la data alocării fondurilor", au declarat, pentru MEDIAFAX, reprezentanţii Ministerului Culturii.

Întrebaţi când va începe mutarea tezaurului şi unde vor fi mutate obiectele de patrimoniu de la MNIR, între care se află obiecte rare şi valoroase, precum monede de aur de tip Koson şi brăţări dacice de aur, reprezentanţii Ministerului Culturii au declarat că este prematură discuţia privind calendarul exact al mutării respectivelor obiecte.

"Ministerul Culturii s-a adresat Ministerului Apărării Naţionale (MApN) şi altor instituţii pentru sprijin în acest sens. Suntem în căutarea unui spaţiu care să îndeplinească o serie de condiţii speciale cum ar fi: să ofere siguranţa seismică necesară, să nu prezinte infiltraţii sau igrasie, să se afle într-o stare de conservare cât mai bună şi să permită asigurarea securităţii", au precizat aceştia.

Ei au precizat că reprezentanţii Ministerului Culturii şi conducerea MNIR au vizitat recent spaţii care ar putea primi această destinaţie, urmând ca decizia să fie luată în cel mai scurt timp. "Mutarea bunurilor culturale din patrimoniul MNIR se va realiza numai după ce spaţiul identificat va fi amenajat corespunzător primirii acestor bunuri", au mai spus aceştia.

Surse din Ministerul Culturii au declarat, însă, pentru MEDIAFAX, că tezaurul de la Muzeul Naţional de Istorie a României va fi mutat, cel mai probabil, în spaţiile Casei Presei.

Pe de altă parte, întrebaţi care va fi sursa de finanţare pentru restaurarea MNIR, reprezentanţii Ministerului Culturii au precizat că proiectul "Reabilitarea monumentelor istorice din România", care cuprinde un număr de 16 obiective monumente istorice din România, este finanţat de Guvernul României în parteneriat cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei şi cuprindea, în lista de finanţare, la data parafării Acordului cadru de împrumut, şi clădirea Muzeului Naţional de Istorie a României.

"Structura clădirii a fost serios afectată de cutremurele din 1940 şi 1977, astfel încât procesul de reabilitare a devenit o preocupare constantă a Ministerului Culturii în decursul anilor din urmă şi îndeosebi în prezent. Astfel, reabilitarea structurii de rezistenţă a început în anul 2002, lucrările fiind executate, până în septembrie 2005, în proporţie de aproximativ 50%. Finalizarea lucrărilor de reconstrucţie urma să se realizeze în cadrul acestui proiect pentru o sumă de aproximativ 23 de milioane de euro, dar o serie de impedimente legate de vechiul contract de reabilitare din 2002 au dus la imposibilitatea implementării proiectului", spun reprezentanţii Ministerului Culturii.

În acest context, Ministerul Culturii caută soluţii pentru finanţarea lucrărilor, pentru care este nevoie de "un puternic sprijin guvernamental". Fondurile europene ar putea constitui o soluţie parţială, neexistând în prezent programe care să permită derularea unor restaurări atât de costisitoare, după cum au precizat reprezentanţii instituţiei.

Pe de altă parte, întrebaţi dacă au discutat cu Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul MNIR, despre mutarea tezaurului şi despre cum se va putea desfăşura apoi activitatea muzeului, reprezentanţii Ministerului Culturii au precizat că demersurile de identificare a spaţiului de depozitare au fost realizate în colaborare cu conducerea instituţiei muzeale.

"Tezaurul va fi mutat ultimul, cu puţin timp înaintea debutului lucrărilor de consolidare, intenţia MNIR fiind aceea de a-l menţine în expunere într-un spaţiu adecvat, pe tot parcursul lucrărilor de consolidare", au spus aceştia.

De asemenea, "MNIR intenţionează să nu priveze publicul de posibilitatea de a vizita expoziţiile pe durata lucrărilor de consolidare. Alături de tezaur, muzeul va prezenta publicului şi alte piese importante", au mai precizat reprezentanţii MC.

Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul Muzeului Naţional de Istorie a României, a declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX, că a discutat cu ministrul Culturii, Kelemen Hunor, despre consolidarea şi restaurarea clădirii instituţiei muzeale şi despre găsirea unor spaţii pentru expunerea patrimoniului pe perioada lucrărilor, însă, deocamdată, nu s-a stabilit data la care vor începe şi nici cât vor dura aceastea.

Citeşte şi: Clădirea Muzeului Naţional de Istorie a României trebuie restaurată. Patrimoniul urmează să fie mutat

Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) a fost înfiinţat în 1970, fiind "cel dintâi muzeu de arheologie şi istorie din ţară, dintâi nu într-o perspectivă cronologică, ci sub aspectul reprezentativităţii", se arată pe site-ul instituţiei.

Clădirea care adăposteşte muzeul este un monument istoric, ridicat la sfârşitul secolului al XIX-lea, în stil neoclasic, de inspiraţie germană. Structura clădirii a fost afectată de cutremurele din 1940 şi 1977, aşa încât procesul de reabilitare a devenit principala preocupare a reprezentanţilor muzeului, în ultimul deceniu.

Oportunitatea financiară a apărut însă doar în 2002. În septembrie 2002, expoziţia permanentă a Muzeului Naţional de Istorie a fost împachetată, obiectele luând drumul depozitelor. Reabilitarea strucuturii de rezistenţă a început în iarna aceluiaşi an, lucrările fiind executate, până în septembrie 2005, în proporţie de aproximativ 50%. Finalizarea lucrării de reconstrucţie era aşteptată pentru mijlocul anului 2007, termen care nu a putut fi însă respectat.

Potrivit site-ului instituţiei, în ciuda dificultăţilor pe care reabilitarea le-a generat, s-a reuşit ca trei dintre secţiile expoziţiei permanente (Tezaurul Istoric, Lapidarium-ul şi Columna lui Traian) să rămână deschise, iar holul central al muzeului, complet refăcut, este gazda mai multor expoziţii temporare.

Muzeul Naţional de Istorie ocupă 8.000 metri pătraţi şi reuneşte în aproximativ 60 de săli exponate. Parcurgându-le, publicul face cunoştinţă cu mărturii despre prezenţa omului pe teritoriul României încă din paleolitic (600.000 ani - 6.000 ani î.e.n), cultura materială şi spirituală a geto-dacilor, războaiele daco-romane şi transformarea Daciei în provincie a Imperiului roman, apariţia şi definitivarea structurilor de putere ale statului în societatea medievală, domniile fanariote, revoluţia burghezo-democratică de la 1848, câştigarea independenţei, declanşarea celor două războaie mondiale şi intrarea României sub influenţă rusească.

Printre obiectele de patrimoniu de la Muzeul Naţional de Istorie a României se numără brăţări dacice regale de aur, monede de aur de tip Koson, monede de tip Koson din argint, umbo de scuturi de paradă regale dacice din fier, decorate cu reprezentări de animale reale şi fantastice, monede greceşti de aur de tip Lysimachos, emise în secolele II-I î.e.n, la Tomis şi Kallatis, un depozit de unelte şi arme de fier, precum şi monede de argint şi bronz.