Monica Macovei spune că va sesiza autorităţile române şi europene privind demolările din Capitală

"Observ încă o dată, din păcate, că această chestiune a conflictului de interese şi a corupţiei revine, ea există oriunde, în sănătate, urbanism, activitatea primăriilor", a spus europarlamentarul Monica Macovei, după prezentarea în cadrul dezbaterii a lui Şerban Sturdza - director executiv al fundaţiei Pro Patrimonio şi vicepreşedinte al Ordinului Arhitecţilor din România -, transmite trimisul MEDIAFAX la Bruxelles.

Sturdza a vorbit despre practici ale autorităţilor Capitalei, spunând despre acestea că "nu lucrează transparent şi nu lucrează cu bună credinţă". Astfel, el a precizat că membri ai Comisiei de Urbanism a Primăriei Capitalei îşi atribuie contracte de milioane de euro, fără ca aceasta să constituie un conflict de interese, deciziile în probleme declarate de interes public se iau în spatele uşilor închise, instituţia consultării publice este pur formală, studiile de fezabilitate sunt manipulate pentru a obţine rezultatul precomandat, iar oraşul este dominat de interese imobiliare transpartidice.

La rândul ei, Roxana Wring, preşedintele asociaţiei Pro Do Mo, a vorbit în special despre cazul Buzeşti-Berzei, zonă în care au fost demolate mai multe imobile protejate şi monumente istorice care au fost declasate, în vederea construcţiei "diametralei nord-sud".

"O zonă plină de istorie, de obiective importante a dispărut", a spus aceasta, adăugând că nu au existat studii sociale sau economice înaintea demarării acestui proiect.

Ea a subliniat, totodată, că au existat încălcări ale legii şi ale drepturilor omului, prin aceea că, în cazul unor monumente istorice, demolarea a început înainte ca acestea să fie declasate, au fost făcute exproprieri şi au fost evacuaţi oameni în mijlocul iernii, unii dintre oamenii expropriaţi au fost anunţaţi cu 72 de ore înainte, alţii peste noapte şi nu au fost respectate decizii judecătoreşti. "Poliţia a fost folosită pentru a submina legea", a mai spus ea, adăugând că reprezentanţii ONG-urilor nu erau lăsaţi să fotografieze imobilele ce urmau să fie demolate, cu multe piese de valoare înăuntru, în schimb vandalii puteau intra şi fura materiale.

"Considerăm că proiectul axei Buzeşti - Berzei ilustrează importanţa pilonului 4 din Mecanismul de Cooperare şi Verificare: «alte măsuri de a preveni şi combate corupţia, în special la nivelul autorităţilor locale»".

La rândul ei, Doina Wella, vicepreşedintele asociaţiei Pro Do Mo a atras atenţia că proiectul diametralei presupune demolarea a circa 100 de clădiri, dar, de fapt, nu se ştie numărul exact al acestora. "Nu am văzut decât o linie trasă cu agresivitate printr-o zonă centrală a oraşului, prin opt zone protejate", a declarat ea.

Wella a făcut referire şi la Hala Matache, monument istoric de categoria B, care a fost propus pentru declasare. Ea a făcut o paralelă cu o hală asemănătoare văzută în Bruxelles, care urma să fie parţial demolată în cadrul unui proiect, în urmă cu 40 de ani, şi transformată în intrare într-o parcare. "Din fericire, cineva a reacţionat suficient de puternic ca hala să fie salvată şi reabilitată şi astăzi să fie unul dintre obiectivele cu care Bruxellesul se mândreşte", a spus aceasta.

În încheiere, Monica Macovei a spus că va sesiza în această problemă autorităţile române care avizează aceste proiecte - Primăria Capitalei, Ministerul Culturii -, precum şi organele de cercetare - Parchetul General -, dar şi autorităţile europene din domeniul dezvoltării regionale şi mediului şi se va încerca elaborarea unei declaraţii scrise în Parlamentul European.

"Vrem transparenţă, nu mai vrem să se demoleze peste noapte, vrem să nu se mai încalce legea şi vrem consultare publică", a spus Macovei.

"Mesajul pe care vrem să îl transmitem este cum se dezvoltă Bucureştiul. Sigur că Bucureştiul trebuie să se dezvolte, dar trebuie să urmărim şi interesul public de a menţine moştenirea culturală şi moştenirea de arhitectură a oraşului. Bucureştiul trebuie să se dezvolte pe un model european", a mai declarat europarlamentarul.

La dezbaterea care a avut loc miercuri au mai fost prezenţi şi europarlamentarii- Theodor Stolojan, Cristian Preda şi Lazslo Tokes şi deputatul Theodor Paleologu.

Pe 12 noiembrie 2010, primarul Sorin Oprescu spunea că Bucureştiul va putea fi traversat de la nord la sud în 20 de minute, pe traseul Piaţa Victoriei - Piaţa Coşbuc, în urma lucrărilor la diametrala Buzeşti-Berzei-Uranus, pe care o califica drept "cea mai mare operaţiune urbană din ultimii 20 de ani". În privinţa exproprierilor imobilelor, Oprescu preciza că "rămân deocamdată câteva case monumente istorice" care au fost declasate din ordin al ministrului Culturii şi pentru care mai trebuie aşteptată o perioadă de câteva zile până la publicarea ordinelor în Monitorul Oficial".

Primarul general arăta că printre monumentele istorice declasate se află şi cinematograful Feroviar, "ale cărui ziduri se prăbuşesc singure", fostul Hotel Marna şi casa în care au locuit pentru o perioadă poetul Mihail Eminescu şi Veronica Micle.

La sfârşitul lunii ianuarie anul acesta, ONG-urile membre ale Platformei pentru Bucureşti au semnalat mai multor demnitari europeni şi diplomaţi străini acreditaţi în România "încălcările repetate ale legii" din partea mai multor instituţii ale statului în realizarea "diametralei nord-sud" (axa Buzeşti - Berzei - Uranus), reclamând derapaje "strâns legate" de corupţie.

Ulterior, în martie, Comisia Zonală a Monumentelor Istorice Bucureşti-Ilfov-Giurgiu a decis ca Hala Matache, dar şi alte două imobile din strada Berzei să-şi păstreze statutul de monument istoric.

Demolările sunt contestate de mai multe ONG-uri care susţin că unele dintre clădirile dărâmate, dintre care Hala Matache, sunt monumente istorice.