Morar, Istodor, Mardale şi Moţoc, despre plecările de la Caţavencu: Spiritul Caţavencu nu se stinge

Ioan T. Morar

Ioan T. Morar a declarat pentru MEDIAFAX că dintre fondatorii Academia Caţavencu a plecat doar Mircea Toma, pe care l-a numit "o nefericită excepţie".

"Eu am rămas unde am început şi fac parte dintr-un spirit. Legitimitatea o au membrii fondatori, cu acea nefericită excepţie. Eu consider că a plecat o promoţie de tineri care s-au şcolit la Caţavencu. Revista nu moare, dimpotrivă, e un moment bun să se revigoreze. Le urez un fel de succes, succesul pe care-l merită", a spus Ioan T. Morar, precizând că au fost depuse vreo 13-14 demisii.

El consideră că plecarea unor persoane de la revistă va demonstra că brandul Academia Caţavencu va merge mai departe.

"Cred că va fi o demonstraţie că brandul Academia Caţavencu nu se va stinge, vom merge mai departe, pentru că spiritul Caţavencu a fost inventat şi întreţinut de nişte oameni care au rămas împreună", a spus Ioan T Morar.

Eugen Istodor

Şi Eugen Istodor se întreabă: "De ce n-aş fi rămas, dacă am făcut ziarul de la zero? Este copilul meu, e handicapat, e îmbătrânit, ce să fac?".

"Le urez succes, până la urmă au dreptate, trebuie să-şi dovedească pe picioarele lor talentul, hărnicia, umorul. De 15 ani au făcut ucenicie la noi. E momentul să-şi arate muşchii", a declarat pentru MEDIAFAX Eugen Istodor.

Acuzaţiile despre cenzură despre care au vorbit unii dintre cei care au decis să plece de la Academia Caţavencu sunt catalogate de Eugen Istodor drept "o prostie". "Problemele de anul trecut nu există. Anul trecut, ca şi în ultimii zece ani, au avut revista în mână. Locomotiva a fost la ei. Puteau să bage şi să scoată orice material. Deciziile nu s-au făcut pe din dos. Chiar mie mi s-a spus acum doi ani că nu intră un interviu. Există momente în viaţa editorială când există astfel de cenzură, care se numeşte înţelegerea contextului. Materialele lor au intrat în ziar, au fost amânate de la publicare, dar au intrat", a spus Eugen Istodor.

El a precizat că Sorin Ovidiu Vântu, cel care controlează trustul Realitatea - Caţavencu, ce deţine Academia Caţavencu, nu s-a implicat în scrierea publicaţiei. "Sorin Ovidiu Vântu nu s-a implicat în niciun fel în scrierea ziarului, nu există aşa ceva. Ne-am cenzurat între noi. Este o prostie cu cenzura, au acumulat nişte frustrări. În plus ei sunt tineri, îşi pot arăta muşchii de acum încolo. O să îi arătăm şi noi, să vedem ce iese", a spus Istodor.

El a mai afirmat că nu este necesară o nouă echipă la Academia Caţavencu. "Am rămas ăia care trebuie. Se încheie o etapă. Au trecut 20 de ani de la Revoluţie. E momentul să arătăm ce putem", a concluzionat Eugen Istodor, precizând că s-a apucat "de o istorie a Caţavencu". "Îmi pică mănuşă plecarea lor, am ce scrie în continuare", a mai spus Istodor.

Octav Mardale

Şi Octav Mardale consideră că nu avea motive să plece de la Academia Caţavencu. "Am fost de la bun început. Sunt unul dintre fondatorii ziarului şi nu cedez. Nu mi se pare o situaţie atât de gravă, să dăm bir cu fugiţii", a declarat pentru MEDIAFAX Octav Mardale.

"Nu o să avem o nouă echipă, probabil că vom avea ceva mai mult de muncă", a mai spus Octav Mardale.

În legătură cu acuzaţiile de cenzură, Octav Mardale a spus că nu se poate vorbi despre aşa ceva la Academia Caţavencu. "În cazul meu nu a fost niciodată vorba despre cenzură. Ce am avut de spus, am spus şi a intrat. Nu a fost nici cenzură şi nici nu s-au impus subiecte. Se mai pune şi problema calităţii materialului, dar e mai călduţ să justifici o situaţie spunând «cenzură». Sub nicio formă nu am fost cenzurat nici de sus, nici de jos", a afirmat Mardale.

Viorel Moţoc

O părere similară are şi Viorel Moţoc. El a declarat pentru MEDIAFAX că nu putea să plece de la Academia Caţavencu, după 20 de ani, şi că nu a sesizat cenzura la această publicaţie.

Despre cei care s-au decis să părăsească publicaţia, Viorel Moţoc a spus: "Sunt nişte oameni care au stat la noi în redacţie şi s-au gândit să meargă pe un alt drum".

Doru Buşcu: Reducerea cu 15% a salariilor, posibilă cauză a plecărilor

Dintre fondatorii publicaţiei, la Academia Caţavencu rămâne şi Doru Buşcu, directorul editorial al revistei. Doru Buşcu a declarat pentru MEDIAFAX că plecările de la Academia Caţavencu ar putea fi influenţate de faptul că, în urmă cu câteva zile, a anunţat că urmează o reducere cu 15% a salariilor angajaţilor şi că revista reintră într-un regim de austeritate.

"Cifra de 20-25 de persoane este inexactă. Mai puţin de jumătate din totalul oamenilor de la Academia Caţavencu pleacă", a spus Doru Buşcu, precizând că echipa de la Academia Caţavencu este formată din circa 36 de oameni. El a mai spus că Academia Caţavencu va continua să funcţioneze la fel ca şi până în prezent. "La Academia Caţavencu nu se va întâmpla altceva decât s-a întâmplat şi până acum", a precizat Doru Buşcu.

Întrebat dacă ştie motivele celor care au decis să părăsească Academia Caţavencu, Buşcu a spus că plecările ar putea avea legătură cu faptul că, recent, a anunţat reduceri de salarii la Academia Caţavencu. "În urmă cu câteva zile i-am anunţat pe şefii departamentelor că urmează o reducere cu 15% a salariilor şi că revista reintră într-un regim de austeritate. Reducerea cu 15% a salariilor urma să fie aplicată în orizontul câtorva luni, două-trei luni", a explicat Doru Buşcu.

Mircea Toma pleacă de la Academia Caţavencu, împreună cu 20-25 de angajaţi

În schimb, un alt veteran al publicaţiei Academia Caţavencu, Mircea Toma, a declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX că 20-25 dintre persoanele care lucrau la publicaţie au decis să părăsească ziarul şi, împreună, vor realiza "un Caţavencu alternativ", un săptămânal de satiră politică, care va apărea print şi online.

Mircea Toma a spus că pleacă pentru un nou proiect, la care s-au raliat în jur de 20-25 de persoane de la Academia Caţavencu. "Eu aveam contract de colaborare la Academia Caţavencu şi sunt printre cei care pleacă. Nu ştiu de toată lumea. Lucrurile s-au precipitat de ieri", a spus Mircea Toma.

Potrivit lui Toma, noul proiect va fi o publicaţie săptămânală de satiră politică. "S-a născut ideea unui proiect alternativ, care să încerce să reclădească un proiect editorial care să realizeze mai bine spiritul Caţavencu", a afirmat Mircea Toma. El a făcut referire la "independenţa înghesuită" de anul trecut, mai ales în campania electorală, când "s-a sărit peste un anumit nivel de suportabilitate". La aceste lucruri se adaugă, potrivit lui Toma, faptul că managementul general şi-a dat seama că Academia Caţavencu este un proiect viabil şi profitabil, "care poate să ducă în cârcă datorii din alte părţi".

"Este vorba despre proiectul unei noi reviste. Ar trebui să fie un Caţavencu alternativ, o publicaţie săptămânală, de satiră politică. Intenţia este de a se păstra denumirea Caţavencu în numele noii publicaţii", a mai spus Mircea Toma, precizând că marca "Academia Caţavencu" este deţinută de grupul Realitatea - Caţavencu.

"Ideal ar fi să ieşim cu ea într-o săptămână", a spus Mircea Toma, referindu-se la momentul lansării noii reviste. El a mai afirmat că noua publicaţie "va fi cu siguranţă şi online şi print".

Proiectul revistei va fi coordonat de echipa care părăseşte Academia Caţavencu. "Coordonarea va rămâne pe structura existentă. Eu sunt un senior, nu am atribuţii în organizare, în managementul revistei", a explicat Mircea Toma.

Noua publicaţie va fi finanţată printr-un împrumut făcut de redactori

Noua publicaţie va fi finanţată printr-un împrumut făcut de redactori, care, cu "energia vârstei", "optimism" şi "încrederea cititorilor" speră să poată înapoia banii împrumutaţi. "Este vorba despre un împrumut pe care l-au făcut redactorii. Va fi o cooperativă de ziarişti. Banii vin de la o persoană care-i are. Relaţia dintre acea persoană şi noua publicaţie sper să fie «fair». Banii sunt avansaţi şi vor fi restituiţi", a spus Mircea Toma.

El a precizat că nu o cunoaşte personal pe respectiva persoană. "Eu, personal, nu-l cunosc. Este o persoană care are nişte bani", a explicat Mircea Toma, precizând că este posibil ca persoana respectivă să rămână interesată în noul produs şi după restituirea împrumutului, dar trebuie să se păstreze independenţa editorială a ziarului.

Potrivit paginademedia.ro, Adrian Andrici, proprietarul postului de radio City FM, va fi acţionar la noua revistă în parte cu fondatorii acesteia, care vor deţine 50% din companie.

Pe de altă parte, Cătălin Prisăcariu, redactor-şef adjunct, a declarat pentru MEDIAFAX că va pleca la noua publicaţie. El a spus că revista va avea acelaşi format şi acelaşi număr de pagini, respectiv 24, ca Academia Caţavencu.

"Layout-ul va fi modificat, dar nu esenţial. Va fi mai vizibil şi mai aerisit, Vor fi rubricile de forţă ale revistei, investigaţii, bârfe, umor. Vor apărea şi rubrici noi, de satiră şi reportaj. Vom modifica puţin structura de reportaje şi în loc de o pagină de reportaje o să avem două sau trei. Şi cea mai importantă modificare este cea referitoare la independenţă. Una dintre marile probleme este că, mai ales în 2009, un an electoral foarte greu, au fost presiuni editoriale, tentative de cenzură, unele nereuşite, altele, din păcate, reuşite. Vrem să aducem Caţavencu la momentul când nu aveam niciun fel de presiuni", a explicat Cătălin Prisăcariu.

Potrivit acestuia, printre cei care au decis să plece de la Academia Caţavencu se numără şi Marius Borţea, redactor-şef, Gabriel Drogeanu, secretar general de redacţie, Alexandru Căutiş, Răzvan Cucui, Alexandru Duţu, Daniel Goace, Dragoş Muşat, Mălin Muşatescu, Iulian Tănase, Marian Turosu, Alexandru Vărzaru, Silviu Apostol, Roxana Jipa, Alina Moscalu, Radu Alexandru şi Andrei Manţog.

Vântu: Plecarea unora "cu nivel discutabil" de la Caţavencu e o uşurare

Pe de altă parte, Sorin Ovidiu Vântu, cel care controlează trustul ce deţine Academia Caţavencu, a declarat pentru MEDIAFAX că plecările de la Academia Caţavencu au legătură cu reducerea salariilor, o măsură necesară pentru că publicaţia continuă să fie pe pierdere, precizând că demisionarii aveau un nivel "discutabil".

Întrebat dacă ştie motivele celor circa 20 de persoane care au decis să părăsească Academia Caţavencu, Sorin Ovidiu Vântu a spus că acuzaţiile de cenzură îl "mâhnesc".

"Atitudinea domniilor lor mă mâhneşte. Realitatea este că lor li s-au redus salariile. Academia Caţavencu nu era profitabilă. Atât anul trecut cât şi anul acesta revista era pe o pierdere importantă. Anul trecut Academia Caţavencu a avut pierderi de 400.000 de euro, iar anul acesta estimăm mai mult. O reajustare a salariilor era necesară", a spus Sorin Ovidiu Vântu, cel care controlează trustul de media Academia - Caţavencu.

"Îmi permit să spun că plecarea lor este o uşurare, ca să fiu onest", a adăugat Vântu.

Potrivit omului de afaceri, nivelul celor care pleacă de la Academia Caţavencu era "discutabil".

"Nivelul domniilor lor pentru revista Academia Caţacvencu era discutabil. Academia Caţavencu era o revistă de umor, eu o cumpăram pentru că îmi plăcea. A devenit extrem de încrâncenată şi exprima anumite frustrări", a spus Sorin Ovidiu Vântu, precizând că publicul a simţit "încrâncenarea".

Sorin Ovidiu Vântu a mai spus că speră ca Doru Buşcu, directorul editorial al Academia Caţavencu, să construiască "o echipă nouă de oameni destinşi, optimişti".

Informaţii suplimentare despre Caţavencu

Caţavencu a apărut în februarie 1990, la iniţiativa unui nucleu compus din Sorin Vulpe, Doru Buşcu şi Liviu Mihaiu, cu un prim număr nedatat. Conform acestora, numele revistei s-a născut dintr-o discuţie cu Ovidiu Nacu. Eugen Istodor scrie, într-o postare pe blogul său (istodor.catavencu.ro), că Ovidiu Nacu şi-a vândut televizorul pentru a lansa revista. Din echipa iniţială mai făceau parte Mircea Toma, Ioan T. Morar şi Eugen Istodor.

Caţavencu a devenit, la 21 octombrie 1991, Academia Caţavencu, fiind condusă de Mircea Dinescu. Anterior, o parte a echipei fondatoare a revistei lansase două publicaţii, pentru o perioadă scurtă de timp - Caţavencu Incomod şi Caţavencu Internaţional. Publicaţia a apărut cu scopul declarat de a sancţiona prin umor (negru) şi zeflemea viciile societăţii româneşti în postcomunism.

Ulterior, în 1993, săptămânalul a fost achiziţionat de Mihai Cârciog, editorulul săptămânalului Expres şi al cotidianului Evenimentul zilei, în urma unor neînţelegeri dintre echipa redacţională şi patroni.

În timp, echipa fondatoare a Academiei Caţavencu a devenit Senatul Academiei Caţavencu, ai cărui membri au dobândit ulterior calitatea de acţionari.

Conform lui Istodor, revista a trecut apoi în proprietatea lui Sorin Ovidiu Vîntu, pentru o perioadă scurtă de timp, pentru a fi preluată ulterior de Sorin Marin, preşedintele Fundaţiei Anonimul.

În 2002, Sorin Marin a achiziţionat 49,9% din acţiunile societăţii care edita publicaţia. Sub conducerea lui Marin, Caţavencu a pus bazele unui mic trust media, fiind făcute investiţii importante în produsele Academia Caţavencu.

În 2006, revista a fost achiziţionată de Realitatea Media. La momentul tranzacţiei, care a avut loc în mai 2006, Realitatea Media SA deţinea doar posturile de televiziune Realitatea TV şi The Money Channel. Pe de altă parte, Grupul de presă Caţavencu edita publicaţiile Academia Caţavencu, Cotidianul, Aventuri la Pescuit, Bucătăria pentru toţi, Superbebe, reţeaua B-24-FUN, Idei în dialog, Investiţii şi profit, Le Monde Diplomatique şi deţinea reţeaua radio Guerrilla.

Sloganul revistei, pe care Ioan T. Morar afirmă că l-a creat, era "Cititorii noştri care sunt la fel de inteligenţi ca şi noi", devenind ulterior, la iniţiativa lui Doru Buşcu, "Cititorii noştri, mai inteligenţi ca ai lor".