- Home
- Cultură-Media
- NEW YORK, (08.12.2012, 17:39)
- Florin Badescu
- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
Mungiu, în The New York Times: La genul de filme pe care le fac, nu am aşteptări prea mari la Oscar
Regizorul român Cristian Mungiu a declarat într-un interviu acordat recent publicaţiei The New York Times că nu are "aşteptări prea mari la Oscar", din cauza genului de filme pe care le face.
Urmărește
676 afișări
Mungiu, în The New York Times: La genul de filme pe care le fac, nu am aşteptări prea mari la Oscar
Potrivit jurnalistului Larry Rohter de la The New York Times, numele regizorului Cristian Mungiu este strâns legat de istoria premiilor Oscar, decernate de Academia de film americană, deşi cineastul român nu a câştigat deocamdată acest premiu.
În 2008, filmul "4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile", regizat de Cristian Mungiu, o dramă despre avorturile ilegale din perioada comunistă a ţării noastre, care câştigase cu un an înainte prestigiosul trofeu Palme d'Or atribuit la Festivalul de Film de la Cannes, era considerat unul dintre lungmetrajele favorite în cursa pentru premiul Oscar, la categoria "cel mai bun film străin", dar a fost trecut cu vederea de membrii cu drept de vot din Academia de film americană şi nu a fost nominalizat. Această scăpare a condus la schimbarea regulamentului Academiei, care a decis ca nominalizările la secţiunea "cel mai bun film străin" nu mai fie stabilite prin voturile tuturor membrilor ei, ci de către un comitet special de cineaşti, potrivit nytimes.com.
ULTIMELE ȘTIRI
-
Adrian Sârbu: Trăiești în Democrație, ai putere absolută. Se numește VOT!
-
Gruparea Houthi anunţă că va continua să atace Israelul în ciuda loviturilor asupra Yemenului
-
Vrancea: Bărbatul ucis din greşeală în timpul unei partide de vănătoare aduna lemne uscate
-
Crin Antonescu, despre faptul că nu există pe reţelele de socializare: Este foarte adevărat
Cristian Mungiu, în vârstă de 44 de ani, se află din nou în acest an în cursa pentru Oscar, cu noul său film, "După dealuri", care a impresionat din nou la Cannes, unde a obţinut premiul pentru cel mai bun scenariu şi premiul pentru interpretare, acordat ex aequo actriţelor principale, Cristina Flutur şi Cosmina Stratan.
"După dealuri" este propunerea României la Oscar, la categoria "cel mai bun film într-o limbă străină.
Pelicula regizată de Cristian Mungiu a fost prezentată în toamna acestui an la prestigiosul New York Film Festival. Totodată, miercuri seară, filmul "După dealuri" a fost proiectat în cadrul galei de închidere a festivalului "Making Waves: New Romanian Cinema", organizat la Lincoln Center din New York.
Cu această ocazie, Cristian Mungiu a acordat un interviu publicaţiei The New York Times, în care a vorbit despre povestea din spatele acestui film, despre felul în care îşi ghidează actorii, despre personajele din film, despre noul val din cinematografia românească, dar şi despre şansele sale la Oscar.
Prezentăm mai jos câteva dintre întrebările adresate cineastului român şi răspunsurile oferite de acesta.
Larry Rohter: Pentru mulţi cinefili străini, principala imagine pe care ei o au despre România, presupunând că au una, este aceea despre o ţară ciudată şi plină de superstiţii, în care există Transilvania, vampiri şi tot felul de lucruri asemănătoare. Nu vă temeţi că filmul "După dealuri" va întări aceste stereotipuri?
Cristian Mungiu: Sper că filmul meu să nu fie interpretat astfel. Cred că el prezintă o poveste locală, care vorbeşte despre lucruri care sunt generale. Faptele pe care oamenii sunt îndemnaţi să le facă în numele iubirii pentru Dumnezeu, de exemplu, se regăsesc în multe alte religii ale lumii. Este vorba de acelaşi mecanism, despre felul în care funcţionează el. E vorba despre păcat şi despre felul în care răul acţionează în lume, despre felul în care violenţa pune stăpânire pe oameni. Unul dintre lucrurile care mă interesează cu adevărat este investigarea mecanismului prin care violenţa îşi face loc în societate. Personajele mele sunt oameni blânzi, care la început stau la aceeaşi masă cu acea fată, dar cumva, peste doar câteva zile, ei simt că nu luptă împotriva ei, ci împotriva demonilor din ea şi se simt îndreptăţiţi să ia decizii în legătură cu viaţa ei. Cum se întâmplă practic astfel de lucruri? Care este momentul în care se produce acea schimbare? Nu cred că acest subiect aparţine unei societăţi subdezvoltate, cred că el poate fi înţeles de oricine din lumea întreagă, pentru că subiectul vorbeşte despre lucruri general valabile.
Larry Rohter: Vreau să vă întreb ceva şi despre Oscaruri. Ştiţi, nu-i aşa, că sunteţi deja celebru în istoria premiilor Oscar?
Cristian Mungiu: Da, dar dintr-o perspectivă foarte ciudată. Însă nu mi se pare corect să am aşteptări prea mari la Oscar, la genul de filme pe care le fac. Sper că oamenii vor viziona filmul şi vor avea răbdarea necesară pentru a înţelege că acesta este un tip diferit de cinema, dar care rămâne tot cinema şi că nu e nimic rău în asta.
Larry Rohter: Vă referiţi la publicul general sau la votanţii din Academia de film americană?
Cristian Mungiu: Mă refer la comitetul Oscar, dar şi la membrii cu drept de vot din Academia de film americană. E importantă să existe mai multe opţiuni în cinematografie, iar spectatorii să îşi spună: «Hai să mergem, vreau să văd şi acest tip de film», să aibă această libertate, să poată să aleagă. Însă nu poţi să faci un film care să fie la fel de apreciat peste tot - la Cannes, la Oscaruri, în România. Faci doar tipul de cinema de care eşti interesat, iar apoi destinul filmului îşi urmează cursul, în contexte diferite, adresându-se unor oameni diferiţi.
Larry Rohter: Înseamnă ceva pentru dumneavoastră câştigarea unor premii? Vă întreb asta pentru că filmele pe care le-aţi făcut s-au descurcat foarte bine la Cannes.
Cristian Mungiu: Acest lucru are o semnificaţie extrem de precisă. Premiile ajută filmul să fie văzut, acesta este beneficiul adus de premiile câştigate. Iar noul val din cinematografia română există, sincer, tocmai datorită Cannes-ului. Nu am însemna nimic, nici chiar în România, pentru spectatori, dacă nu ar exista acest fel de apreciere internaţională. De fapt, în România, oamenii nu mi-au văzut filmele chiar atât de mult. Însă ei apreciază faptul că eu sunt apreciat. Aşa stau lucrurile. Port un drapel, la fel ca o echipă de fotbal şi ca Nadia Comăneci.
Filmul "După dealuri" spune povestea a două fete, Alina (Cristina Flutur) şi Voichiţa (Cosmina Stratan), care au crescut împreună la orfelinat şi s-au regăsit apoi într-o mănăstire izolată din România. Alina vrea să plece de acolo pentru a se stabili în Germania şi îşi doreşte ca Voichiţa să vină cu ea. Însă Voichiţa este ataşată profund de viaţa de la mănăstire. Atunci când Alina îl înfruntă pe preot, tânăra este dusă la spital, iar persoanele care o îngrijesc încep să creadă că este posedată de diavol.
Pentru filmul "După dealuri", Cristian Mungiu a primit premiul pentru scenariu la Festivalul de la Cannes 2012, în timp ce Cristina Flutur şi Cosmina Stratan au primit, ex-aequo, premiul pentru interpretare. Recent, lungmetrajul "După dealuri" a câştigat marele premiu al secţiunii Filmmakers of Tomorrow - FEDEORA la Festivalul Internaţional de la Haifa, trofeu acordat de un juriu desemnat de Federaţia Criticilor de Film din Europa şi Zona Mediteraneană. Totodată, "După dealuri" a fost desemnat cel mai bun film la Festivalul de la Vukovar (Croaţia) şi la Herceg Novi (Muntenegru). Recent, filmul regizat de Cristian Mungiu a fost nominalizat la premiile decernate de Academia de Film Europeană şi la premiile Satellite Awards.
Regizorul Cristian Mungiu a câştigat prestigiosul trofeu Palme d'Or la Festivalul Internaţional de Film de la Cannes în 2007 cu filmul "4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile".
Citește pe alephnews.ro: Le Figaro scrie despre „sfârșitul jalnic al domniei lui Klaus Iohannis”.Ce s-a întâmplat cu demersurile de suspendare din funcție a Președintelui
Citește pe www.zf.ro: S-a terminat cu sunatul după doctori, vânatul de programări şi aşteptatul. 2025 va fi anul revoluţiei tehnologice şi în sănătate. Ce vor putea face pacienţii în viitorul apropiat. VIDEO
Citește pe www.zf.ro: Cum poate România să ajungă o forţă în regiune şi să lase în urmă toţi vecinii
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
COVID a fost scăpat dintr-un laborator din China, potrivit FBI. Agenția nu a avut voie să-l informeze pe Biden
S-a terminat cu sunatul după doctori, vânatul de programări şi aşteptatul. 2025 va fi anul revoluţiei tehnologice şi în sănătate. Ce vor putea face pacienţii în viitorul apropiat. VIDEO
De la anul „ultra-bogaţilor”, la cel în care trebuie să ne confruntăm cu consecinţele deceniilor de acumulări de datorii. Ce s-ar putea întâmpla în 2025?
Oficial Direcţia Informaţii Militare: este un grad de probabilitate scăzut pentru o confruntare Rusia – NATO
Una dintre cele mai râvnite femei din lume s-a despărțit de iubitul fotbalist. Cine e latino loverul de care s-a îndrăgostit
PROSPORT.RO
BREAKING! Încă o dramă pentru familia celor trei români morți pe E85! Din păcate, este vorba despre tatăl bărbatului
CANCAN.RO
Cristina Demetrescu ne spune care sunt cele 2 zodii care își vor schimba radical viața în 2025
GANDUL.RO
Ministrul Justiţiei: La sfârşitul lunii martie cred că SIIJ poate fi desfiinţată. "Această Secţie şi-a ratat rolul pe care l-ar fi putut avea"
ULTIMA ORǍ
vezi mai multe
ŞTIRILE ZILEI
-
ieri, 22:47
LIVE TEXT Războiul din Ucraina, ziua 1038. Ucraina ar putea fi nevoită să se retragă din regiunea Kursk până în primăvară, avertizează oficialii americani / Rusia creşte producţia de drone Shahed la fabrica din Tatarstan / ISW: Putin respinge planul de pace elaborat de echipa lui Trump / Reuters: Rusia utilizează Bitcoin pentru plăţile internaţionale
-
ieri, 22:26
Vrancea: Bărbatul ucis din greşeală în timpul unei partide de vănătoare aduna lemne uscate