Mungiu: Vrem să vedem, cu "Amintiri", dacă o comedie despre comunism mai aduce publicul la cinema

Regizorul Cristian Mungiu a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, după proiecţia în avanpremieră a primei părţi a filmului-omnibus "Amintiri din Epoca de Aur", că echipa producţiei încearcă să afle, prin acest proiect, dacă o comedie despre comunism mai poate aduce publicul la cinematograf.

Urmărește
418 afișări
Imaginea articolului Mungiu: Vrem să vedem, cu "Amintiri", dacă o comedie despre comunism mai aduce publicul la cinema

Mungiu: Vrem să vedem, cu "Amintiri", dacă o comedie despre comunism mai aduce publicul la cinema

La conferinţă au mai participat Ioana Uricaru, care regizează unul dintre cele şase filme din "Amintiri din Epoca de Aur", şi Emanuel Pârvu, actor în episodul "Legenda politrucului zelos".

Prima parte a filmului-omnibus "Amintiri din Epoca de Aur", formată din patru scurtmetraje, va avea şi o premieră de gală, joi, la Bucureşti. Cristian Mungiu a declarat că a primit cea mai "curioasă" confirmare din partea premierului Emil Boc, care "a zis că dacă nu cade Guvernul până joi, vine la premieră".

Prima parte din "Amintiri din Epoca de Aur", lansată cu titlul "Tovarăşi, frumoasă e viaţa!", va intra în cinematografele româneşti începând cu 25 septembrie.

"Tovarăşi, frumoasă e viaţa!" este format din patru scurtmetraje: "Legenda fotografului oficial", "Legenda miliţianului lacom", "Legenda activistului în inspecţie" şi "Legenda politrucului zelos".

În ceea ce priveşte faptul că cele şase scurtmetraje, care formează întregul film, nu sunt semnate, Mungiu a spus că "atunci când un film colectiv este onest, se asumă rezultatul în comun", adăugând că "filmul nu s-a făcut împărţind un tort în patru şi dând fiecăruia o felie, ci printr-un fel de muncă colectivă, dând fiecăruia un episod de care a avut mai multă grijă".

"Filmul poate fi văzut ca un singur film, nu ca o suită de episoade cu suişuri şi coborâşuri, cum e cazul la multe filme de genul ăsta şi, din punctul meu de vedere, (aceasta, n.r.) e cea mai mare realizare a lui", a mai spus Mungiu.

"Am considerat normal să nu vorbim fiecare despre 'episodul meu', ci despre filmul pe care l-am realizat împreună şi cred că este un bun exerciţiu de luptă cu orgoliul de autor", a mai spus Mungiu.

Acesta a mărturisit că el, Ioana Uricaru, Răzvan Mărculescu şi Hanno Hofer au fost colegi de şcoală, în timp ce Constantin Popescu este primul regizor care a făcut un film după un scenariu scris de el. "Am lucrat într-un mod amical şi foarte degajat şi nu e un secret cine ce film a făcut, ci este irelevant", a spus cineastul.

"Am încercat să luptăm cumva împotriva titlului pe care ni l-am ales noi, pentru că titlul ăsta îi sperie pe oameni, care cred că despre Epoca de Aur nu poţi să vorbeşti decât în drame", a adăugat Mungiu, mărturisind că a aflat, în perioada în care a realizat o caravană cu filmul "4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile" prin ţară, că există un mare interes al publicului pentru cinema.

"În acelaşi timp e o limită a spectatorului de cinema de a înţelege un tip de film care e destul de complicat, un tip de cinema de artă", a spus Mungiu.

"Am promis atunci că următorul film pe care am să-l regizez va fi ceva de râs (...) şi atunci am venit cu filmul acesta", a spus regizorul, premiat cu Palme d'Or, la Festivalul de la Cannes, în 2007.

"Am avut impresia că, având succes cu filmul acesta de autor ("4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile", n.r.), trebuie să fac ceva şi pentru publicul din România şi să produc un film care eu consider că ar trebui să fie la un nivel normal de public de sală în România" a adăugat acesta, mărturisind că a realizat partea care depindea de el.

Filmul ilustrează cele mai cunoscute legende urbane din România, unele dintre ele fiind adevărate ("Povestea fotografului oficial", "Legenda activistului în inspecţie" şi "Legenda miliţianului lacom" -ultima fiind prezentată în revista miliţiei din acea vreme, "Pentru patrie", n.r.).

Regizorul a spus că, împreună cu Hanno Hofer, a luat decizia de a publica restul de legende urbane pe care le-au adunat şi, mai mult, de a face un concurs de legende urbane pe site-ul filmului: amintiridinepocadeaur.ro.

Aceste legende vor putea fi, eventual, ilustrate într-un nou film.

"Eu am vrut să propun colegilor mei un film despre efectele secundare asupra omului de rând", a spus regizorul despre intenţiile sale.

"N-am vrut să vorbesc despre sistem. Cred că filmele făcute de generaţia noastră se deosebesc de cele făcute despre comunism în anii '90, prin ton, prin faptul că nu vorbesc deschis despre sistem, prin faptul că vorbesc despre poveşti care ni s-au întâmplat nouă, dar nu sunt comentarii despre sistem, sunt poveşti", a adăugat acesta, mărturisind că "Amintiri din Epoca de Aur" vrea să fie "un omagiu şi o revizitare a perioadei de atunci".

În ceea ce priveşte "revizitarea perioadei", Mungiu a mărturisit că a trebuit să îşi depăşească statutul public pe care l-a căpătat după lansarea filmului "4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile", când lumea a crezut că a câştigat foarte mulţi bani.

Astfel, acesta s-a aflat în situaţia de a i se cere 20.000 de euro pentru o poezie patriotică din anii '60. Deşi a reuşit să depăşească această cerere, Mungiu a spus că una dintre cele mai scumpe investiţii în refacerea atmosferei epocii a fost "închirierea" găinilor, din episodul "Şoferul de găini", ce va fi prezentat în a doua parte a "Amintirilor". De altfel, bugetul total al filmului a fost de aproximativ 1 milion de euro.

Regizorul a spus că va povesti o parte dintre întâmplările din timpul producerii filmului pe site-ul dedicat acestuia.

"Amintiri din Epoca de de Aur" a avut premiera mondială la Festivalul Internaţional de Film de la Cannes, după care a deschis numeroase evenimente de gen, precum Festivalul Internaţional de Film Transilvania şi Festivalul Internaţional de Film de la Sarajevo.

Filmul va fi prezentat şi în festivalurile de la Goa şi Pusan, printre altele. Cineastul a spus că reacţiile publicului la film, în festivaluri, au fost diferite, în funcţie de cultura celor din ţara respectivă. Pe lângă faptul că unii spectatori "râdeau cu câteva secunde după ce râdeau cei ce ştiau limba română", din cauza subtitlurilor, anumiţi spectatori râdeau la scene pe care echipa filmului nu şi le-ar fi imaginat ca fiind amuzante.

O problemă a fost, a povestit Ioana Uricaru, "chinuirea" porcului care este cărat în apartament în episodul "Legenda miliţianului lacom". În timp ce românii au văzut în acest film "o comedie fizică", unii străni s-au interesat de integritatea porcului după filmări.

Mungiu a spus că cel mai bun public al său, la festival, a fost cel al comunităţii de români din străinătate. "La Toronto s-a râs de la generic. Vin cu o asemenea aşteptare de a afla despre România pe care au părăsit-o ei (...), încât vin cu toată bunăvoinţa", a declarat acesta, apreciind că, probabil, pentru generaţia de 20 de ani, "Amintiri din Epoca de Aur" va funcţiona strict ca o comedie.

Cea de-a doua parte a "Amintirilor din Epoca de Aur", "Dragoste în timpul liber", va rula în cinematografele româneşti din 23 octombrie. A doua parte este compusă din "Legenda vânzătorilor de aer" şi "Legenda şoferului de găini".

Filmul-omnibus este regizat de Ioana Uricaru, Hanno Hoefer, Răzvan Mărculescu, Constantin Popescu şi Cristian Mungiu, acesta din urmă semnând şi scenariul.

Prima parte a "Amintirilor" va deschide şi prima ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Iaşi (25 septembrie - 3 octombrie).

Din distribuţia filmului fac parte actorii Vlad Ivanov, Diana Cavaliotti, Radu Iacoban, Tania Popa, Alexandru Potocean, Emanuel Pîrvu, Paul Dunca, Ion Sapdaru şi Gabriel Spahiu.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici