Muzeul de Istorie: Brăţara dacică descoperită în Olt este din aur natural, în proporţie de 86% / Augustin Lazăr: Accesul cu detectoare în siturile arheologice este o infracţiune şi trebuie adaptată legislaţia

"Materialul din care a fost lucrată brăţara ste un aliaj de aur, foarte probabil, natural, el este alcătuit, în proporţie de 86%, din aur, un procent cupru cupru şi restul argint. Este o structură tipică pentru aurul nativ nerafinat. (...) Suprafaţa este şlefuită, ceea ce o deosebeşte de brăţările din complexele de la Sarmisegetuza şi pare să aibă şi urme de utilizare. (...) O asemenea apariţie trebuie interpretată ca semn al unei stratificări sociale, policice şi religioase importante, un reprezentant de marcă al elitei dacice a trăit în zonă şi a fost posesorul acestei piese pe care nu ştim dacă a depus-o ca ofrandă, în sol, sau a fost pierdută, ascunsă într-un context politico-militar critic", a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, directorul Muzeul Naţional de Istoriea României, Ernest Oberlander-Târnoveanu.

Ernest Oberlander-Târnoveanu a precizat că piesa ar fi putut fi cu uşurinţă pierdută sau distrusă şi a apreciat importanţa cu care poliţistul care a descoperit-o a desfăşurat întreaga anchetă.

"Pentru prima dată, un reprezentant al autorităţii poliţieneşti, care se află la nivelul cel mai de jos, acolo unde se întâmplă cele mai multe lucruri, a găsit timp şi energie şi a considerat că este necesar să se aplece asupra problemei patrimoniului. Chiar dacă piesa este fragmentată, el a reuşit să recupereze şi să o aducă în circuitul public, în condiţiile în care existau toate şansele să fie pierdută, distrusă sau să intre pe piaţa neagră", a adăugat directorul muzeului.

Prezent la conferinţa de presă, procurorul general al României, Augustin Lazăr, a explicat că accesul cu detectoare în siturile arheologice este o infracţiune şi că trebuie adaptată legislaţia pentru cei care vor să posede astfel de obiecte.

"Aud că se discută, la nivel parlamentar, dacă nu cumva ar trebui dezincriminată această infracţiune. (...) În Italia, tocmai această infracţiune este incriminată, vazând câtă lume are detectoare. Detectoarele trebuie să fie autorizate, dar se pune problema ce faci cu el. Poate statul ar trebui să facă o organizare astfel încât detectoriştii să facă parte dintr-o asociaţie aşa cum sunt vânătorii.(...) Această faptă nu trebuie dezincriminată pentru că le-am da apă la moară detectoriştilor, care sunt sub sindromul Indiana Jones şi care vor să găsească comorile lui X şi Y din istorie", a menţionat Augustin Lazăr.

Procurorul general a precizat că există o structură specială, în cadrul Poliţiei Române, care se ocupă de recuperarea patrimonoului cultural naţional.

"A fost înfiinţat un serviciu specializat în care au fost recrutaţi poliţişti inimoşi, cu sensibilitate la patrimoniul cultural al României, iar în fiecare judeţ, se află unul sau doi poliţişti care fac parte din această structură. (...) Tragedia pierderii bunurilor este cauzată, din păcate ignoranţei, necunoaşterii unor oameni, care ar trebui să recunoască cu uşurinţă un bun aparţinând patrimoniului şi să ştie că bunul trebuie să ajungă la un muzeu, nu să ajungă pe alte circuite", a spus Lazăr.

Inspectoratul General al Poliţiei Române a precizat că brăţara dacică era încă din anul 2015 în posesia persoanei care a descoperit-o şi urmează să s facă verificări pentru a stabili de ce aceasta este deteriorată.

Un tânăr în vârstă de 27 de ani, din comuna Optaşi, este cercetat penal după ce a găsit brăţară dacică şi nu a anunţat poliţiştii, conform prevederilor legale.

În urma examinării brăţării, poliţiştii au stabilit că aceasta este confecţionată din aur de 24 de karate, cântăreşte 108 grame, iar la unul dintre capete are reprezentat un cap de lup alungit, continuându-se cu un corp de şarpe, însemne specifice dacice.

Citeşte şi: Descoperire istorică majoră | Piesă UNICAT din perioada dacică: Brăţara de aur cu un capăt în formă de animal. Unde a fost găsită