Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti a introdus QR code-urile

Vizita la Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Capitală poate fi însoţită, de acum înainte, şi de informaţiile disponibile în urma scanării QR code-urilor (quick response) în limbile română, franceză şi engleză, acestea fiind dispuse tematic, pe săli, cu sprijinul specialiştilor instituţiei.

Urmărește
219 afișări
Imaginea articolului Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti a introdus QR code-urile

Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti a introdus QR code-urile (Imagine: Victor Ciupuliga/ Mediafax Foto)

Potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX, prin scanarea QR code-urilor, vizitatorul este invitat să se familiarizeze cu istoricul muzeului, dar şi cu informaţiile specifice despre cele 19 săli ale sale. În fiecare dintre aceste cazuri, câteva exponate reprezentative sunt tratate separat, cu istoria şi utilitatea lor. Toate informaţiile de tip text sunt însoţite şi de imagini.

Lansarea proiectului a avut loc într-un cadru festiv, ocazionat de înmânarea diplomei GADIF (Grupul Ambasadelor, Delegaţiilor şi Instituţiilor Francofone din România), în semn de recunoaştere a contribuţiei Muzeului Naţional al Ţăranului Român la promovarea francofoniei.

Muzeul Ţăranului Român din Capitală a fost înfiinţat în anul 1906, în baza unui Decret Regal semnat de Regele Carol I, sub denumirea de Muzeul de Etnografie, de Artă Naţională, Artă Decorativă şi Artă Industrială, potrivit site-ului instituţiei. Mihail Vlădescu, ministrul Cultelor din acea vreme, l-a numit pe Alexandru Tzigara-Samurcaş director al acestui muzeu, care a funcţionat pe locul fostei monetării a statului până în 1912, când se pune piatra de temelie a ceea ce avea să devină clădirea "neoromânească" a Muzeului de la Şosea - cum îl vor alinta multă vreme bucureştenii.

Cel desemnat pentru întocmirea proiectului şi conducerea lucrărilor a fost arhitectul Nicolae Ghica-Budeşti, strălucit reprezentant al şcolii autohtone de arhitectură care, potrivit opţiunii muzeologice a etnografului şi directorului Alexandru Tzigara-Samurcaş, trebuia să înalţe "un palat al artei pământene", dispus sub forma incintelor de tip monastic.

După 29 de ani, la capătul unor nesfârşite întreruperi, va fi finalizat, în 1941, luând înfăţişarea actualului monument de arhitectură, sediul Muzeului Ţăranului Român.

Pe 15 februarie 1990, ministrul Culturii de atunci, Andrei Pleşu, face un nou act întemeietor, numindu-l pe pictorul Horia Bernea director al nou (re)înfiinţatului Muzeu al Ţăranului Român.

În anul 1996, muzeul a primit trofeul EMYA - European Museum of the Year Award.

Din mai 2010, Muzeul Ţăranului Român este condus de Virgil Niţulescu, preşedintele Comitetului Naţional Român al Consiliului Internaţional al Muzeelor (ICOM).

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici