Muzeul Ţăranului Român intră în consolidare şi restaurare. Virgil Niţulescu: A fost o luptă lungă

"Din momentul semnării ordinului (de către ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, n.r.), un document strict formal, va începe organizarea şantierului şi vor fi demarate procedurile de consolidare", a declarat, pentru MEDIAFAX, Virgil Niţulescu, directorul interimar al Muzeului Ţăranului Român.

Acesta a mai spus că Muzeul Ţăranului Român trebuie să relocheze birouri, magazii şi o parte din expoziţiile permanente. Astfel, expoziţia din corpul Muzeului Ţăranului Român dinspre Muzeul Antipa, în care vor începe lucrările, va putea fi văzută până pe 7 februarie, după care obiectele vor fi depozitate în interiorul instituţiei muzeale.

"Procesul de depozitare va fi foarte dificil, pentru că spaţiile libere din muzeu sunt foarte mici, dar vom face eforturi, o să ne descurcăm. Se vor scoate obiectele din expoziţie, se vor duce în carantină, după care se vor ambala şi se vor duce în depozit. Obiectele vin dintr-un mediu aseptic şi trebuie să ajungă într-un mediu septic, deci trebuie să fie foarte bine conservate", a explicat Virgil Niţulescu.

De asemenea, Virgil Niţulescu a precizat că toate expoziţiile Muzeului Ţăranului Român vor putea fi vizitate gratuit, între 5 şi 7 februarie, în cadrul unui eveniment aniversar, care va fi organizat de instituţia muzeală, la împlinirea a 26 de ani de la (re)înfiinţare.

Totodată, Virgil Niţulescu a declarat că înainte de a fi dezafectată expoziţia din primul corp al clădirii care va fi restaurat, trebuie să se încheie un proces de măsurare milimetrică şi fotografiere, pentru că după finalizarea lucrărilor expoziţia va trebui să fie reconstituită.

Directorul muzeului a precizat că restaurarea va dura 18 luni pentru toate cele trei corpuri ale clădirii, iar următorul corp care va fi eliberat pentru lucrări va fi cel central. Însă, expoziţiile vor putea fi reconstituite abia după şase luni de la încheierea lucrărilor.

Virgil Niţulescu a mai spus că pe lângă suma de 28.997.000 de lei alocată pentru restaurarea Muzeului Ţăranului Român de către Ministerul Culturii (banii provin dintr-un împrumut contractat de Guvernul României în 2006 de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, n.r.), fonduri care nu vor trece prin conturile muzeului, vor exista costuri suplimentare, pentru cheltuieli de ambalare, transport şi diverse servicii, care vor fi suportate de muzeu. "Banii pentru aceste cheltuieli nu există în bugetul ministerului. Vom face o solicitare de suplimentare a subvenţiei de la Ministerul Culturii", a adăugat Niţulescu.

Directorul interimar al Muzeului Ţăranului Român a atras atenţia asupra faptului că investiţia Ministerului Culturii pentru consolidarea muzeului ar fi putut fi făcută încă din anul 2011 şi că le-a solicitat tuturor miniştrilor Culturii, începând cu Kelemen Hunor, să pună în buget suma necesară demarării consolidării. "Zic bogdaproste că putem începe consolidarea. A fost o luptă lungă. Domnul ministru Alexandrescu a considerat că lucrările de consolidare sunt o prioritate a Guvernului şi a ţinut neaparat să înceapă lucrările în luna ianuarie", a mai spus Niţulescu.

Lucrările de restaurare vor fi realizate de societatea Aedificia Carpaţi, care a câştigat în acest sens un contract în urma unei licitaţii începute în anul 2012, după ce actorul Mircea Diaconu, ministru al Culturii la vremea respectivă, a semnat caietul de sarcini.

Virgil Niţulescu a devenit director al Muzeului Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti în mai 2010, după care a fost evacuat din funcţie printr-un ordin emis de ministrul Culturii în data de 17 martie 2015. Ulterior, acesta a fost numit manager interimar al instituţiei, până la organizarea unui nou concurs pentru ocuparea postului.

Muzeul Ţăranului Român din Capitală a fost înfiinţat în anul 1906, în baza unui Decret Regal semnat de Regele Carol I, sub denumirea de Muzeul de Etnografie, de Artă Naţională, Artă Decorativă şi Artă Industrială, potrivit site-ului instituţiei. Mihail Vlădescu, ministrul Cultelor din acea vreme, l-a numit pe Alexandru Tzigara-Samurcaş director al acestui muzeu, care a funcţionat pe locul fostei monetării a statului până în 1912, când s-a pus piatra de temelie a ceea ce avea să devină clădirea "neoromânească" a Muzeului de la Şosea - cum l-au numit multă vreme bucureştenii.

Cel desemnat pentru întocmirea proiectului şi conducerea lucrărilor a fost arhitectul Nicolae Ghica-Budeşti, strălucit reprezentant al şcolii autohtone de arhitectură care, potrivit opţiunii muzeologice a etnografului şi directorului Alexandru Tzigara-Samurcaş, trebuia să înalţe "un palat al artei pământene", dispus sub forma incintelor de tip monastic.

După 29 de ani, la capătul unor nesfârşite întreruperi, a fost finalizat, în 1941, luând înfăţişarea actualului monument de arhitectură, sediul Muzeului Ţăranului Român.

Pe 15 februarie 1990, ministrul Culturii de atunci, Andrei Pleşu, a făcut un nou act întemeietor, numindu-l pe pictorul Horia Bernea director al nou (re)înfiinţatului Muzeu al Ţăranului Român.

Citeşte şi: Priorităţile Ministerului Culturii în 2016: O sală de concerte şi consolidarea Muzeul Ţăranului Român şi a Palatului Cantacuzino