Muzeul Zambaccian se redeschide

Potrivit Muzeului Naţional de Artă al României (MNAR), în urma lucrărilor de renovare a casei ce găzduieşte Muzeul K.H. Zambaccian, spaţiul de expunere a fost extins.

Sunt prezentate acum în totalitate cele 19 pânze aparţinând maeştrilor şcolii franceze: Delacroix, Corot, Renoir, Pissarro, Cézanne, Picasso, Matisse, Bonnard, Utrillo, Marquet, Laprade.

Aceasta este cea mai substanţială şi valoroasă grupare de pictură franceză dintr-o colecţie publică românească.

O altă noutate cu prilejul redeschiderii este sala dedicată lucrărilor de grafică semnate de personalităţi ale picturii româneşti, precum Grigorescu, Tonitza, Iser, Ressu, Petraşcu, Pallady, Ştefan Dimitrescu şi Magdalena Rădulescu.

Muzeul Zambaccian a fost inaugurat în martie 1947, iar pentru eforturile şi generozitatea sa colecţionarul a fost decorat de către Regele Mihai.

Colecţionar, critic de artă şi, nu în ultimul rând, un adevărat Mecena al vremurilor sale, Krikor H. Zambaccian (1889 - 1962) a alcătuit de-a lungul întregii sale vieţi una dintre cele mai bogate şi valoroase colecţii de artă din România, cuprinzând pictură, sculptură, grafică şi mobilier, pe care a dăruit-o statului român în trei etape succesive: în 1947, în 1957 şi, ultima parte, în 1962.

Actul de donaţie a inclus şi casa în care a locuit colecţionarul, construită după planurile arhitectului C.D. Galin pentru a servi atât ca locuinţă, dar şi ca spaţiu de expunere a operelor de artă.

Colecţia era deschisă pentru amatorii de artă o zi pe săptămână, încă din 1942, an în care casa a fost terminată. Construcţia a fost extinsă ulterior, în 1957, cu scopul de a lărgi spaţiul de expunere.

Colecţia se remarcă prin calitatea excepţională a lucrărilor de artă românească, ce reflectă gustul desăvârşit al colecţionarului.

Operele prezentate alcătuiesc o veritabilă istorie a picturii româneşti moderne în capodopere.

Sunt prezente lucrări de vârf ale maeştrilor secolului al XIX-lea sau de la începutul secolului al XX-lea: Aman ("Autoportret"), Grigorescu ("Intrare în pădurea Fontainbleau", "Peisaj din Bretagne", "Portret de femeie"), Andreescu ("Iarna la Barbizon"), Luchian ("Lăutul", "Scară cu flori", "Tufănele în ulcică").

Alături de aceştia se regăsesc lucrări ale artiştilor din perioada interbelică: Tonitza ("Katiuşa lipoveanca", "Nina în verde"), Pallady ("Natură statică cu mănuşă neagră"), Petraşcu ("Autoportret cu beretă roşie", "Natură statică", "Portretul lui Zambaccian"), Iser, Dărăscu, Ressu etc.

Capacitatea colecţionarului de a intui adevărata valoare artistică era egalată doar de generozitatea sa, Zambaccian fiind un sprijin moral şi material pentru mulţi dintre artiştii de valoare ai epocii.

Zambaccian a descoperit şi lansat pictori şi sculptori, a achiziţionat cele mai valoroase opere ale multora dintre ei şi deseori a dat comenzi speciale unor artişti aflaţi la începutul carierei, artişti al căror talent l-a apreciat în mod deosebit, precum Alexandru Padina, Alexandru Ciucurencu, Ion Ţuculescu, Corneliu Baba, Horia Damian.

Sculpturi de Brâncuşi ("Cap de copil"), Paciurea ("Bust de femeie"), Miliţa Petraşcu, Oscar Han ("Arcaşul") şi Cornel Medrea întregesc expunerea.