Nadia Tunsu şi Ionuţ Munteanu, audiaţi pentru funcţiile de directori ICR Istanbul, respectiv ICR Praga

Comisiile pentru cultură şi politică externă din Senat se vor reuni în şedinţă comună marţi, de la ora 11.30, pentru audierea Nadiei Tunsu şi a lui Ionuţ Munteanu, au declarat, joi, pentru MEDIAFAX surse parlamentare.

Până la momentul difuzării acestei ştiri, nu a fost înaintată nicio propunere pentru funcţia de director al ICR Paris, după ce Yvette Fulicea, implicată în scandalul invitaţiilor de la Ambasada României din Paris, şi-a prezentat demisia, în luna februarie.

În prezent, ICR Praga este condus de Veronica Miclea, director adjunct al instituţiei, având în vedere că, pe 24 aprilie 2014, Mircea Dan Duţă şi-a încheiat mandatul în fruntea acestei instituţii.

La ICR Istanbul, director a fost, până în luna februarie, Silvana Rachieru, care a ocupat această funcţie din 2011. În iunie 2013, Andrei Marga, pe atunci preşedintele Institutului Cultural Român (ICR), a cerut eliberarea din funcţie a directorului ICR Istanbul, Silvana Rachieru, şi a directorului ICR Madrid, Ioana Anghel, precum şi a directorilor adjuncţi ai celor două filiale. De asemenea, în aceeaşi lună, Andrei Marga şi-a dat demisia din funcţia de preşedinte al ICR, la câteva ore după ce membrii comisiilor de cultură şi politică externă din Senat au cerut revocarea din funcţie a acestuia. Solicitarea lui Marga privindu-le pe Silvana Rachieru şi Ioana Anghel nu a mai fost discutată în Comisiile pentru cultură şi politică externă din Senat.

Procedura în cazul propunerilor pentru funcţiile de directori ai filialelor ICR este aceeaşi ca în cazul numirilor ambasadorilor, doar că votul din comisie nu este consultativ, ci obligatoriu.

Guvernul a adoptat, pe 13 iunie 2012, Ordonanţa de Urgenţă (OUG 27/2012) prin care ICR trece de sub autoritatea preşedintelui în subordinea Senatului, care numeşte atât conducerea operativă a institutului, cât şi membri ai consiliului de conducere.

Misiunea Institutului Cultural Român este promovarea culturii şi civilizaţiei naţionale în ţară şi în afara ei, potrivit site-ului instituţiei. Creşterea vizibilităţii valorilor culturale româneşti în lume constituie scopul principal al activităţilor desfăşurate de ICR. Activitatea Institutului Cultural Român este înţeleasă ca o modalitate complementară de atingere a obiectivelor strategice ale României, alături de iniţiativele externe de factură politică şi economică. O direcţie prioritară de acţiune a ICR priveşte comunităţile din ţările vecine în care limba româna este vorbită ca limbă maternă.

În prezent, reţeaua institutelor culturale româneşti din străinătate cuprinde 17 institute - Berlin, Bruxelles, Chişinău, Istanbul, Lisabona, Londra, Madrid, New York, Paris, Praga, Roma, Stockholm, Tel Aviv, Varşovia, Veneţia, Viena şi Budapesta, care a primit, în decembrie 2007, o extensie la Seghedin.