NASA a prelungit cu o zi misiunea navetei Discovery

Acest lucru a fost necesar mai ales pentru terminarea amenajării modulului multifuncţional Leonardo, livrat de Discovery şi care va fi ataşat permanent la ISS, oferind astfel un volum de stocare presurizată suplimentar.

Luni, doi astronauţi din cei care formează echipajul Discovery au realizat prima ieşire orbitală din cele două prevăzute în timpul acestei misiuni. În ciuda unei probleme tehnice la braţul robotizat al ISS, care a fost rezolvată în 20 de minute, astronauţii au putut să efectueze sarcinile prevăzute în timpul ieşirii orbitale care a durat şase ore şi 34 de minute.

Naveta Discovery a fost lansată spre ISS joi, de la Centrul spaţial Kennedy din Cape Canaveral (Florida), şi s-a conectat la staţie sâmbătă, aceasta fiind ultima sa misiune în spaţiu.

A fost cea de-a 133-a lansare a unei navete americane în cei 30 de ani ai acestui program al NASA. Acesta este ultimul zbor pentru Discovery şi, totodată, al 39-lea pentru navetă, cea mai veche din flota spaţială a NASA. Prima sa misiune a avut loc în 1984.

Aceasta este, de asemenea, penultima sau antepenultima lansare a unei navete americane, înainte de retragerea lor din circulaţie şi trimiterea la un muzeu tehnic, din cauza costurilor operaţionale mari. NASA vrea să economisească bani pentru a dezvolta noi vehicule capabile să călătorească dincolo de orbita ISS.

Ultimul zbor al unei navete americane va fi efectuat, în principiu, de Endeavour, cel mai probabil pe 19 aprilie. O lansare suplimentară a unei navete americane - Atlantis - ar putea avea loc mai târziu anul acesta, dacă Congresul american deblochează fondurile pentru acest lucru.

După retragerea din circulaţie a navetelor americane - Discovery, Atlantis şi Endeavour -, SUA va depinde de capsulele ruseşti Soyuz pentru transportarea astronauţilor americani pe ISS, până la intrarea în funcţiune a capsulelor americane Orion, prevăzută pentru cel mai devreme 2016.

Discovery a adus pe ISS, printre altele, un nou modul de stocare şi cercetare, o platformă externă pentru piese de schimb, dar şi un prototip de robot umanoid - Robonaut 2 sau R -, construit în parteneriat cu General Motors Co.

Totodată, un experiment realizat de cercetătorii români a fost transportat pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS), a declarat pentru MEDIAFAX, pe 18 februarie, directorul general al Agenţiei Spaţiale Române (ROSA), Marius-Ioan Piso. Experimentul românesc a fost realizat de Institutul de Ştiinţe Spaţiale din Bucureşti. "Creşterea şi Supravieţuirea Fungilor Coloraţi în Spaţiu" (CFA-A) este un experiment ce are ca scop determinarea efectelor pe care le are microgravitaţia şi radiaţiile cosmice asupra creşterii şi supravieţuirii speciilor de fungi, potrivit site-ului rosa.ro. Experimentul a fost coordonat de Dumitru Haşegan, de la Institutul de Ştiinţe Spaţiale din Bucureşti (ESA).

Marţi, NASA va decide dacă va prelungi misiunea - prevăzută a dura 11 zile - cu o zi, pentru o şedinţă foto fără precedent. Odată cu sosirea Discovery, şase vehicule spaţiale - naveta americană, trei navete cargo, din Rusia, Japonia, respectiv Europa, şi două capsule ruseşti Soyuz - sunt conectate la ISS. Dacă şedinţa foto va fi aprobată, doi astronauţi vor urca la bordul uneia dintre capsulele Soyuz pentru o călătorie de 75 de minute în timpul căreia vor fotografia staţia, a cărei construcţie este pe punctul de a fi terminată, la 12 ani de la debut.

ISS, a cărei construcţie a început în 1998 şi care este ocupată în permanenţă, începând din noiembrie 2000, se află pe orbita terestră la o altitudine de 350 de kilometri, efectuând o rotaţie completă în jurul Terrei la fiecare 90 de minute, navigând cu viteza medie de 28.000 de kilometri/ oră.

ISS este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanţat în principal de Statele Unite ale Americii şi la realizarea căruia participă 16 ţări.