Naveta americană Endeavour s-a desprins de ISS pentru ultima dată

Naveta spaţială americană Endeavour s-a desprins de Staţia Spaţială Internaţională (ISS) în noaptea de duminică spre luni, în cadrul ultimei ei misiuni în spaţiu, începându-şi coborârea spre Terra, unde va ateriza în cursul zilei de miercuri, informează AFP.

Urmărește
5 afișări

După această misiune, NASA va mai avea la dispoziţie o singură misiune, cea a navetei Atlantis, a cărei lansare este programată pentru 8 iulie, înainte de scoaterea din circulaţie a navetelor spaţiale şi trimiterea lor în câteva muzee americane.

Naveta Endeavour s-a desprins de ISS aşa cum era prevăzut, la ora 03.55 GMT, la o altitudine de 346 de kilometri deasupra oraşului La Paz din Bolivia.

La puţin timp după aceea, un clopot a bătut de câteva ori la bordul ISS, pentru a saluta plecarea navetei Endeavour, potrivit unei tradiţii împrumutate din marina americană.

Cei şase astronauţi de pe Endeavour, printre care se află şi un italian de la Agenţia Spaţială Europeană (ESA), şi-au luat la redevere duminică, în jurul orei 11.00 GMT, de la membrii echipajului Staţiei Spaţiale Internaţionale, înainte de a se instala la bordul navetei, unde au încercat să doarmă puţin. Ei s-au trezit duminică, la 23.26 GMT.

Uşile de comunicare dintre naveta americană şi ISS au fost închise duminică, la 11.23 GMT, punând astfel capăt unui sejur al navetei Endeavour la bordul ISS care a durat aproape 13 zile (12 zile, 22 de ore şi 27 de minute).

Naveta Endeavour s-a conectat la ISS pe 18 mai, la două zile de la lansarea ei din Florida. O primă tentativă de lansare a fost anulată pe 29 aprilie din cauza unei defecţiuni electrice.

La puţin timp după ce Endeavour s-a desprins de ISS, Greg Johnson a pilotat manual naveta pentru a efectua un zbor în jurul staţiei, la o distanţă de circa 180 de metri de aceasta, pentru ca astronauţii americani să facă o serie de fotografii şi o înregistrare video de înaltă definiţie cu fuselajul navetei.

După această manevră, Greg Johnson i-a predat comanda astronautului Mart Kelly, care, după ce s-a îndepărtat şi mai mult de ISS, se va reapropia de ISS în orele următoare, până la circa 330 de metri, pentru a testa o nouă tehnologie de conectare cu staţia, concepută de NASA pentru noul ei vehicul de explorare spaţială cu echipaj uman la bord, "Multi-Purpose Crew Vehicle".

După aceea, naveta Endeavour se va îndepărta definitiv de ISS.

În timpul acestei misiuni, Endeavour şi echipajul ei au livrat şi instalat pe ISS detectorul de particule "Alpha Magnetic Spectrometer-2" (AMS), un modul experimental de fizică fundamentală, construit cu scopul de a descifra unele dintre cele mai mari mistere ale universului, precum existenţa antimateriei sau natura materiei negre, invizibile. Această materie formează circa 25% din masa universului. Este pentru prima oară când un spectrometru magnetic a fost trimis în spaţiu.

Spectrometrul (AMS) este rodul unei colaborări internaţionale, sub coordonarea profesorului Samuel Ting de la Massachusetts Institute of Technology (MIT), laureat al premiului Nobel pentru fizică pe anul 1976 şi iniţiator al acestui proiect ştiinţific.

Echipajul de pe Endeavour a ataşat de ISS în cadrul acestei misiuni şi modulul Express Logistic Carrier (ELC3), un container greu de şase tone, fabricat din aluminiu, cu dimensiunile de 4 metri x 3 metri, în care sunt stocate piesele detaşabile şi pot avea loc experienţe ştiinţifice realizate în vid.

Patru ieşiri orbitale de câte şase ore fiecare, realizate de echipe de câte doi astronauţi, au fost efectuate pe parcursul celor 12 zile pe care Endeavour le-a petrecut conectată la ISS, ce au constat în misiuni de întreţinere şi îmbunătăţiri tehnice la nivelul structurii staţiei.

Dacă vremea o va permite, naveta Endeavour va ateriza în Florida miercuri, la ora 06.32 GMT.

Aceasta este cea de-a 25-a şi, totodată, ultima misiune spaţială pentru naveta Endeavour, în cei 19 ani de serviciu în slujba NASA.

Endeavour a fost lansată pentru prima oară în mai 1992 şi a fost construită pentru a înlocui naveta Challenger, distrusă în catastrofa din 1986.

NASA vrea să economisească bani pentru a dezvolta noi vehicule spaţiale, capabile să călătorească dincolo de orbita ISS.

Agenţia spaţială rusă facturează NASA cu peste 50 de milioane de dolari pentru fiecare loc de la bordul capsulelor Soyuz. La bordul unei capsule Soyuz se pot îmbarca maximum trei astronauţi.

ISS, a cărei construcţie a început în 1998 şi care este ocupată în permanenţă, începând din noiembrie 2000, se află pe orbita terestră la o altitudine de 350 de kilometri, efectuând o rotaţie completă în jurul Terrei la fiecare 90 de minute, navigând cu viteza medie de 28.000 de kilometri/ oră.

ISS este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanţat în principal de Statele Unite ale Americii şi la realizarea căruia participă 16 ţări.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici