Naveta spaţială Discovery a aterizat, în Florida, pentru ultima oară

Naveta spaţială americană Discovery, având la bord şase astronauţi, a aterizat pentru ultima oară, aşa cum era prevăzut şi fără probleme, miercuri, în Florida, încheind cu succes o carieră spaţială de peste 26 de ani, potrivit imaginilor transmise în direct de postul de televiziune al NASA.

Urmărește
125 afișări

Roţile trenului de aterizare al navetei au atins pista Centrului spaţial Kennedy din Florida la ora 16.57 GMT (11.57 ora locală), în timp ce Discovery avea o viteză de 360 de kilometri/ oră, sub un cer senin, după o coborâre vertiginoasă care a durat 65 de minute.

Cu trei minute înainte de a ateriza, Discovery şi-a anunţat intrarea în atmosferă, deasupra Centrului spaţial Kennedy, printr-un dublu boom sonic. Naveta s-a apropiat de pista de aterizare zburând pe deasupra Americii Centrale, survolând estul Cubei şi Golful Mexic, înainte de a coborî în Florida.

După ce aproape întreaga coborâre s-a efectuat în regim de pilotare automată, comandantul navetei Discovery, Steve Lindsey, a preluat comenzile manuale ale transportorului spaţial, pentru a-l alinia cu pista de aterizare. Pentru a efectua corect această manevră, Discovery a efectuat un viraj de 252 de grade.

Cu câteva secunde înainte ca naveta să atingă pista de aterizare, o paraşută colorată în alb şi roşu s-a deschis în partea din spate a navetei pentru a-i frâna aterizarea.

Postul de televiziune al Agenţiei spaţiale americane a transmis în direct imaginile manevrelor finale, filmate de la Centrul spaţial Kennedy, alternând cu imagini transmise din cabina navetei.

Discovery a încheiat astfel cu succes misiunea spaţială STS-133, în timpul căreia a petrecut în spaţiu 12 zile, 19 ore, 4 minute şi 50 de secunde, fiind conectată la Staţia Spaţială Internaţională.

STS-133 a reprezentat cel de-al 39-lea şi, totodată, ultimul zbor pentru naveta Discovery, care, pe parcursul carierei sale prestigioase, a petrecut în spaţiu 365 de zile, a înconjurat Pământul de 5.830 de ori şi a parcurs 148.221.675 de mile (238.539.663 de kilometri). Prima misiune a navetei Discovery, cea mai veche din flota spaţială a NASA, a avut loc în anul 1984.

Desprinderea navetei Discovery de ISS a avut loc luni, la ora 12.00 GMT.

Aceasta a fost cea de-a 133-a misiune a unei navete americane în cei 30 de ani ai acestui program spaţial al NASA.

NASA a prelungit această misiune spaţială cu o zi pentru terminarea amenajării modulului multifuncţional Leonardo, livrat de Discovery şi care a fost ataşat permanent la ISS, oferind astfel un volum de stocare presurizată suplimentar.

Discovery a adus pe ISS, printre altele, o platformă externă pentru piese de schimb, dar şi un prototip de robot umanoid - Robonaut 2 sau R -, construit în parteneriat cu General Motors Co.

Totodată, un experiment realizat de cercetătorii români a fost transportat pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS), a declarat pentru MEDIAFAX, pe 18 februarie, directorul general al Agenţiei Spaţiale Române (ROSA), Marius-Ioan Piso. Experimentul românesc a fost realizat de Institutul de Ştiinţe Spaţiale din Bucureşti. "Creşterea şi Supravieţuirea Fungilor Coloraţi în Spaţiu" (CFA-A) este un experiment ce are ca scop determinarea efectelor pe care le are microgravitaţia şi radiaţiile cosmice asupra creşterii şi supravieţuirii speciilor de fungi, potrivit site-ului rosa.ro. Experimentul a fost coordonat de Dumitru Haşegan, de la Institutul de Ştiinţe Spaţiale din Bucureşti (ESA).

Aceasta a fost, de asemenea, penultima sau antepenultima misiune a unei navete americane, înainte de retragerea lor din circulaţie şi trimiterea la un muzeu, din cauza costurilor operaţionale mari. NASA vrea să economisească bani pentru a dezvolta noi vehicule capabile să călătorească dincolo de orbita ISS.

Ultimul zbor al unei navete americane va fi efectuat, în principiu, de Endeavour, cel mai probabil pe 19 aprilie. O lansare suplimentară a unei navete americane - Atlantis - ar putea avea loc mai târziu anul acesta, dacă Congresul american deblochează fondurile pentru această misiune spaţială.

După retragerea din circulaţie a navetelor americane - Discovery, Atlantis şi Endeavour -, SUA va depinde de capsulele ruseşti Soyuz pentru transportarea astronauţilor americani pe ISS, până la intrarea în funcţiune a capsulelor americane Orion, prevăzută pentru cel mai devreme 2016.

ISS, a cărei construcţie a început în 1998 şi care este ocupată în permanenţă, începând din noiembrie 2000, se află pe orbita terestră la o altitudine de 350 de kilometri, efectuând o rotaţie completă în jurul Terrei la fiecare 90 de minute, navigând cu viteza medie de 28.000 de kilometri/ oră.

ISS este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanţat în principal de Statele Unite ale Americii şi la realizarea căruia participă 16 ţări.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici