Nicolae Manolescu: Mă repatriez din Franţa urgent dacă se întâmplă vreo revoluţie comunistă

Relaţia dintre scriitori şi literatură a fost abordată, în colocviul de marţi organizat la Festivalul "Zile şi Nopţi de Literatură", ce se desfăşoară la Neptun şi Mangalia între 7 şi 11 iunie, şi de criticul Mircea Ghiţulescu, poeta Ioana Ieronim, profesorul Stefan Hertmans şi scriitorul Peter Esterhazy.

Astfel, Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România (USR) - principalul organizator al Festivalului - a apreciat ferm că "nu se poate ca literatura să nu aibă viitor". "Specia umană supravieţuieşte prin procreaţie. Dar nu am niciun motiv să nu cred că omul nu poate supravieţui prin creaţie (...). Lăsaţi-ne pe noi, să apreciem preţul «binefacerilor» comunismului", a spus Manolescu, în momentul în care unul dintre vorbitori a făcut referire la o nostalgie comunistă în ceea ce priveşte viitorul literaturii.

"Eu vreau să mă repatriez din Franţa urgent dacă se întâmplă vreo revoluţie comunistă", a adăugat Nicolae Manolescu. "Problema noastră, a intelectualilor din Est, este mult mai puţin viitorul literaturii, ci mai mult memoria. Există acum în România o generaţie de scriitori care nu vor să aibă memorie. Cu ei dialogul este mult mai greu pentru că est greu să îi convingi să te asculte vorbind despre literatură", a explicat Manolescu. El a propus ca una dintre temele ediţiei viitoare a Festivalului să abordeze "trecutul literaturii".

În ton cu afirmaţiile lui Manolescu a fost şi scriitorul Peter Esterhazy. El a atras atenţia că în prezent situaţia s-a schimbat faţă de perioada comunistă, când literatura era singurul spaţiu în care cititorii puteau evada. "Cititorii au schimbat literatura cu media. Întrebarea nu este unde s-au dus cititorii, ci cum s-au schimbat cititorii. Nu trebuie să fim speriaţi de asta", consideră Esterhazy.

Pe de altă parte, profesorul Stefan Hertmans a spus că literatura mare nu are neapărat nevoie de timpuri măreţe. "Cred că literatura îţi poate schimba modul de gândire prin metaforizare (...). În aceste vremuri nu cred că literatura se va îmbunătăţi, ci medicina", a explicat Hertmans, precizând că "panica despre pierderea literaturii nu este corectă".

"Putem să vedem în ce fel citim (...). Este o insultă la adresa literaturii să spunem că nu se mai citeşte când 270 milioane volume din Harry Potter s-au vândut în lume. Adorno citea Karl May când creştea", a mai adăugat Hertmans. "În cazul unui postcomunism, răspunsul la întrebările despre citit nu trebuie să fie nostalgice", a concluzionat el.

Prezent la conferinţă, criticul Mircea Ghiţulescu a abordat un alt aspect al literaturii, dramaturgia, considerând că, în prezent, în România există mai multe manifeste literare decât literatură.

El a mai menţionat că, în prezent, în dramaturgia românească, fiecare dintre tinerii artişti încearcă să şocheze prin referinţele erotice şi prin noile genuri pe care aceştia doresc să le impună. Unul dintre exemplele criticului a fost tânărul dramaturg Peca Ştefan. "Aş putea să îl parafrazez pe Malraux, spunând că Mileniul III va fi obsedat sexual sau nu va fi deloc. Aici nu mai este vorba de artă, ci de ideologii", a mai spus Ghiţulescu.

Şi poeta Ioana Ieronim a remarcat că lumea virtuală împarte lucrurile în "cool şi ne-cool". "Eşti cool sau nu exişti deloc".

Un număr de 38 de poeţi au citit din creaţiile lor, în perioada 7-11 iunie, la cea de-a VII-a ediţie a Festivalului "Zile şi Nopţi de Literatură" - festival organizat de Uniunea Scriitorilor din România la Neptun şi Mangalia - , în cele trei sesiuni de lecturi poetice. În acelaşi timp, alţi 24 de prozatori şi-au prezentat operele, în cadrul colocviului, care s-a desfăşurat sub titulatura "Viitorul literaturii, literatura viitorului".

În cele trei zile de desfăşurare, colocviul a invitat la o dezbatere privind direcţiile de evoluţie a literaturii, încercând să răspundă la întrebări precum "Care va fi literatura viitorului?" sau "Este literatura o necesitate sau poate fi înlocuită de alte forme de divertisment?".