„Orfeu şi Euridice” – un spectacol de teatru dens, în care opera primează

Astfel, călătoria lui Orfeu prin purgatoriu, iad şi rai, în căutarea iubitei sale moarte, este ilustrată de fragmente ce amintesc de "Divina Comedie" a lui Dante. Versatilitatea scenografiei permite spectacolului să prezinte în mod eclectic aspectele celor trei tărâmuri.

Iadul a fost prezentat cu ajutorul unor proiecţii semnate de artistul Daniel Gontz. Pe un ecran imens, împărţit în ecrane mai mici, sunt prezentate imagini ale suferinţei umane, de la foamete la celebra fotografie cu copiii care fug după un atac cu napalm, din timpul războiului din Vietnam, şi scene din conflictele din Orientul Mijlociu.

Spectacolul a fost realizat în colaborare cu Studioul Experimental de Operă şi Balet "Ludovic Spiess" al Operei Naţionale Bucureşti.

Bolojan: Întărirea flancului estic NATO, de la Marea Baltică la Marea Neagră, o prioritate

23:08

Ilie Bolojan anunță că România nu va dubla cheltuielile de apărare

23:06

În spectacol joacă actori precum Dana Dogaru, Camelia Maxim, Manuela Ciucur, Iuliana Ciugulea, Antoaneta Cojocaru şi Claudiu Stănescu, care nu spun replici, ci se exprimă exclusiv gestual. Spectacolul a beneficiat şi de colaborarea corului de cameră Accoustic.

Spectacolul "Orfeu şi Euridice" încheie "Trilogia dragostei", începută de Alexandru Darie în 2005, cu "Triumful dragostei", de Marivaux, şi continuată, în 2007, cu "Ce păcat că-i curvă", după John Ford.

Vineri, a avut loc o repetiţie generală cu public a piesei "Orfeu şi Euridice", sâmbătă a fost premiera oficială a acesteia, iar duminică spectacolul a avut o reprezentaţie nocturnă. Toate cele trei reprezentaţii au avut loc la sala Toma Caragiu a Teatrului Bulandra.

Festivalul de la Bucureşti este cel mai mare eveniment de gen organizat de Uniunea Teatrelor din Europa, prezentând 27 de spectacole ale 22 de trupe din 13 ţări.

Reprezentaţiile au loc la Teatrul Bulandra, Teatrul Odeon, Teatrul Naţional de Operetă şi Teatrul Naţional Bucureşti.

O combinaţie inedită de operă şi teatru,"Orfeu şi Euridice" arată mai multă operă decât teatru, pentru că este cântată în întregime, reprezentaţia respectând în mare parte estetica spectacolului de operă.

De altfel, rolurile principale sunt deţinute de artişti de operă profesionişti. Orfeu (contratenorul Adrian George Popescu) şi Euridice (sopranele Marta Cristina Sandu, Raluca Oprea şi Mediana Vlad) îşi prezintă drama pe fundalul unei scenografii care reuneşte simboluri religioase, ce se întind din Grecia Antică până în Egiptul Cărţii Morţilor.

Toate acestea sunt străjuite de o cruce mare, sculptată, în spatele unui altar antic impresionant, în care Euridice dispare, în timpul ritualului de îngropare. Din scenă nu lipsesc, de asemenea, efectele pirotehnice.

Scenografia realizată de Octavian Neculai este una impresionantă, de amfiteatru vast, care găzduieşte coloane de clădiri greceşti, râul Styx, ce desparte lumea celor vii de cea a morţilor, şi o desfăşurare uneori carnavalescă de forţe. Pentru că spectacolul "Orfeu şi Euridice" descrie tragedia universală a iubirii pierdute, pe scenă sunt unite mai multe epoci şi civilizaţii.

Astfel, s-au întâlnit, pe aceeaşi scenă, rezidente de la curtea Regelui Soare, cu rochii impresionante, călugăriţe catolice, oameni misterioşi cu măşti veneţiene, câinele care păzeşte, potrivit mitului, hotarul dintre vii şi morţi, o nimfă cu umbrelă şi un troller roz, pregătit pentru călătoria dintre cele două lumi.

Deşi muzica semnată de Adrian Enescu şi interpretată de Orchestra Metropolitană de Cameră Bucureşti, dirijată de Tiberiu Soare, a fost o adaptare a celebrei opere de Gluck, cu inserţii din muzica contemporană, punerea în scenă este barocă prin complexitatea, atenţia la detalii şi, mai ales, încercarea de a acoperi toate temele mitice din punct de vedere vizual.

Citeşte mai multe despre spectacolul "Orfeu şi Euridice", în regia lui Alexandru Darie.