Niţulescu, despre o comasare Muzeul Ţăranului Român - Muzeul Satului: S-ar repeta o greşeală făcută de regimul comunist

"Am fost informat cu privire la existenţa unui proiect de hotărâre a Guvernului care ar face ca, într-o primă etapă, Muzeul Naţional de Istorie Naturală «Grigore Antipa» să treacă în subordinea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice şi imobilul din Şoseaua Kiseleff nr. 3, care adăposteşte Muzeul Naţional al Ţăranului Român, în administrarea Muzeului Naţional de Istorie Naturală «Grigore Antipa». În etapa următoare, din câte am înţeles, ar urma ca, în termen de 90 de zile, Muzeul nostru să fie unificat cu Muzeul Naţional al Satului «Dimitrie Gusti», pierzându-şi aşadar, personalitatea juridică, iar toate bunurile culturale care sunt adăpostite în clădirea noastră şi expoziţia permanentă să fie găzduite în imobilul muzeului în aer liber din Parcul Herăstrău", se arată în scrisoarea deschisă adresată premierului VictorVictor Pontargil Ştefan Niţulescu, directorul general al Muzeului Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti.

Acesta a precizat în scrisoarea deschisă transmisă premierului Victor Ponta că Muzeul Ţăranului Român, care fost înfiinţat în anul 1906, sub patronajul Regelui Carol I (al cărui nume l-a şi purtat, din 1915, până în 1948), a fost găzduit "în clădirea în care se află acum, de la bun început".

"Clădirea, proiectată, iniţial, de arhitectul Nicolae Ghica - Budeşti şi terminată de arhitectul Grigore Ionescu (şi care, acum, este monument istoric de importanţă naţională), a fost gândită, din capul locului, pentru a găzdui «Muzeul de Artă Naţională», iniţiat de marele nostru muzeolog, istoric de artă şi etnolog, Alexandru Tzigara - Samurcaş. Din păcate, cel mai mare muzeu al României, aşa cum era în acel moment, a fost evacuat din clădire în 1953, pentru a găzdui Muzeul Lenin - Stalin, devenit, mai târziu, Muzeul de istorie a Partidului Comunist, care a fiinţat, până în decembrie 1989 în această clădire", a precizat directorul Muzeului Ţăranului Român.

Pe de altă parte, acesta a precizat că, până în anul 1978, Muzeul Ţăranului Român a fost găzduit de Palatul Ştirbey, când, prin decizia directă a lui Nicolae Ceauşescu, a fost desfiinţat, prin unificare cu Muzeul Satului.

"Întregul patrimoniu al muzeului a fost înghesuit în nişte condiţii absolut improprii, Muzeul Satului, ca muzeu în aer liber, nefiind pregătit, în nici un fel, să primească acest patrimoniu şi să îl îngrijească. La începutul lunii februarie a anului 1990, după desfiiinţarea fostului muzeu al Partidului Comunist, Muzeul nostru s-a întors în sediul care îi era destinat. Pentru patrimoniul său, care numără peste 90.000 de obiecte, s-au construit depozite speciale adecvate patrimoniului etnologic, potrivit standardelor internaţionale", a mai spus acesta în scrisoarea deschisă.

"Totodată, într-un timp foarte scurt, o echipă excepţională de etnologi, sociologi şi artişti, condusă de marele pictor Horia Bernea, a realizat o expoziţie permanentă remarcabilă, fapt care a fost recompensat cu cel mai important premiu în domeniul muzeelor, din Europa. Astfel, în 1996, Muzeul Ţăranului a primit premiul pentru Muzeul European al Anului, rămânând, până în ziua de astăzi, singura instituţie muzeală din România care a primit această distincţie", se mai arată în scrisoarea citată.

Acesta a afirmat că, dacă s-ar da curs proiectului de hotărâre a Guvernului, "s-ar desfiinţa o instituţie fundamentală pentru spiritualitatea românească, greşeală pe care a făcut-o (atunci, cu vădită intenţie) numai regimul comunist".

De asemenea, acesta a precizat că o astfel de comasare a celor două instituţii muzeale ar distruge "o expoziţie permanentă care a fost unanim apreciată de specialişti şi de ghidurile turistice publicate în întreaga lume". " (...) ar fi lăsat fără adăpost un patrimoniu de excepţie (pentru că Muzeul Satului nu dispune de spaţii suplimentare de depozitare pentru a putea primi şi obiectele pe care le gestionează Muzeul Ţăranului), Muzeul «Antipa» ar primi un spaţiu, oricum, inadecvat nevoilor sale, un număr imens de persoane care apreciază Muzeul Naţional al Ţăranului Român (nu numai cei care fac parte din elita intelectuală a ţării, de la membrii Academiei Române, profesorii universitari, artiştii etc.), precum şi publicul obişnuit al muzeului, de la elevi şi studenţi, până la rezidenţii străini în România, inclusiv, diplomaţii, vor fi extrem de nemulţumite de o asemenea măsură, care va elimina din viaţa publică a Capitalei un loc de cultură ce are o semnificaţie aparte pentru cel puţin câteva sute de mii de oameni (nu doar vizitatorii obişnuiţi ai muzeului, aşadar), care vin la Muzeul Ţăranului pentru a lua parte la manifestări culturale dintre cele mai diverse: expoziţii temporare, concerte, festivaluri de teatru şi film, lansări de carte, conferinţe etc", se mai afirmă în scrisoarea deschisă.

În acest context, directorul Virgil Ştefan Niţulescu a precizat că poziţia pe care o exprimă în scrisoarea deschisă este conformă cu cea a întregului personal al muzeului şi că "ea va rămâne aceeaşi, indiferent cine se va afla la conducerea instituţiei în viitor". "Sper că, prin decizia pe care o veţi lua, de a nu da curs iniţiativei de desfiinţare a Muzeului Naţional al Ţăranului Român, veţi dovedi că ascultaţi vocea raţiunii, respectând dreptul fundamental la cultură al cetăţenilor şi punând preţ pe identitatea culturală a românilor", a afirmat directorul Muzeului Ţăranului Român.

Preşedintele Traian Băsescu i-a cerut, marţi, noului ministru al Culturii, Gigel Ştirbu, să nu comaseze Muzeul Satului cu Muzeul Ţăranului Român, premierul Victor Ponta replicând: "Comasaţi-le!".

După ce a depus jurământul de învestitură în funcţia de ministru, Gigel Ştirbu s-a îndreptat spre preşedintele Băsescu. Înainte de a da mâna cu noul ministru, preşedintele i-a spus acestuia să nu comaseze Muzeul Satului cu Muzeul Ţăranului Român. "Comasaţi-le!", a fost replica lui Victor Ponta către noul ministru al Culturii.

Pe de altă parte, secretarul de stat Radu Boroianu a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX, că Ministerul Culturii nu a iniţiat proiectul care prevede comasarea Muzeului Satului cu Muzeul Ţăranului Român din Capitală, afirmând că are confirmarea că noul ministru al Culturii, Gigel Ştirbu, nu va susţine această iniţiativă.

"În calitatea oficială pe care încă o am (asigură interimatul Ministerului Culturii până la publicarea în Monitorul Oficial a decretului de învestire a lui Gigel-Sorinel Ştirbu în funcţia de ministru al Culturii, n.r.) şi în aceea de intelectual, sunt un oponent total al acestui proiect, pentru că cei care îl promovează bănuiesc că nu au habar de faptul că Muzeul Ţăranului Român are cu totul alt sens cultural decât Muzeul Satului. Muzeul Ţăranului Român este un muzeu al spiritualităţii româneşti tradiţionale, un «muzeu al filosofiei, un muzeu al teologiei, al spiritualităţii româneşti», iar Muzeul Satului este un muzeu etnografic, etnologic, deci cu sens sociologic", a declarat Radu Boroianu pentru MEDIAFAX.

De asemenea, acesta a afirmat că proiectul care vizează comasarea Muzeului Satului cu cel al Ţăranului Român nu a fost discutat la nivelul Ministerului Culturii. "Dacă a fost sau nu discutat cu persoane din Ministerul Culturii, nu am de unde să ştiu. (...), dar este obligatoriu ca un proiect de acest tip să fie făcut conform legii doar cu avizul Ministerului Culturii, or nu ştiu ca Ministerul Culturii să fi avizat vreodată un asemenea proiect", a mai spus acesta.

El a afirmat că proiectul privind comasarea Muzeului Satului cu Muzeul Ţăranului Român se află "în mapa de şedinţă a Guvernului". "Nu ştiu amănunte despre document, pentru că nu am căderea necesară să ştiu aceste amănunte. Noul ministru va fi prezent mâine (miercuri, n.r.) în şedinţa de Guvern şi va susţine un punct de vedere asemănător cu al meu", a precizat acesta.

Radu Boroianu a declarat că noul ministru al Culturii, Gigel Sorinel Ştirbu, nu va susţine acest proiect, afirmând că a discutat cu acesta poziţia sa privind proiectul de comasare a celor instituţii muzeale. "Mi-a confirmat că nu este de acord cu această comasare", a subliniat Boroianu pentru MEDIAFAX.

Muzeul Ţăranului Român din Capitală a fost înfiinţat în anul 1906, în baza unui Decret Regal semnat de Regele Carol I, sub denumirea de Muzeul de Etnografie, de Artă Naţională, Artă Decorativă şi Artă Industrială, potrivit site-ului instituţiei. Mihail Vlădescu, ministrul Cultelor din acea vreme, l-a numit pe Alexandru Tzigara-Samurcaş director al acestui muzeu, care a funcţionat pe locul fostei monetării a statului până în 1912, când se pune piatra de temelie a ceea ce avea să devină clădirea "neoromânească" a Muzeului de la Şosea - cum îl vor alinta multă vreme bucureştenii.

Cel desemnat pentru întocmirea proiectului şi conducerea lucrărilor a fost arhitectul Nicolae Ghica-Budeşti, strălucit reprezentant al şcolii autohtone de arhitectură care, potrivit opţiunii muzeologice a etnografului şi directorului Alexandru Tzigara-Samurcaş, trebuia să înalţe "un palat al artei pământene", dispus sub forma incintelor de tip monastic.

După 29 de ani, la capătul unor nesfârşite întreruperi, va fi finalizat, în 1941, luând înfăţişarea actualului monument de arhitectură, sediul Muzeului Ţăranului Român.

Pe 15 februarie 1990, ministrul Culturii de atunci, Andrei Pleşu, face un nou act întemeietor, numindu-l pe pictorul Horia Bernea director al nou (re)înfiinţatului Muzeu al Ţăranului Român.

În anul 1996, muzeul a primit trofeul EMYA - European Museum of the Year Award.

Din mai 2010, Muzeul Ţăranului Român este condus de Virgil Niţulescu, preşedintele Comitetului Naţional Român al Consiliului Internaţional al Muzeelor (ICOM).

Pe de altă parte, în primăvara anului 1936, a luat fiinţă Muzeul Satului Românesc, creaţie a Şcolii Sociologice Române, înfiinţată şi condusă de profesorul Dimitrie Gusti. Acesta a fost al doilea muzeu în aer liber din ţară, după secţia în aer liber din Parcul Hoia a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, din Cluj-Napoca, înfiinţată în 1929 de către Romulus Vuia. În anii '30, în Europa existau doar două muzee în aer liber - Muzeul Skansen, din Stockholm (Suedia, 1891), şi Muzeul Bigdo, din Lillehamer (Norvegia).

La deschiderea sa, Muzeul Satului din Bucureşti avea o suprafaţă de 5 hectare şi cuprindea 30 de case ţărăneşti, caracteristice diferitelor zone din ţară. În anul 1977, el a primit denumirea de Muzeul Satului şi de Artă Populară, prin contopirea cu Muzeul de Artă Populară, iar în luna martie a anului 1990, a fost divizat în Muzeul Satului şi Muzeul Ţăranului Român.

În prezent, Muzeul Satului cuprinde peste 80 de gospodării, monumente sau instalaţii, precum şi colecţii de: costume populare (13.258 de obiecte), obiecte textile de ordin practic, utilitar (7.576), scoarţe (2.019 de obiecte), obiecte religioase (în număr de 1.530), ceramică (8.565 de obiecte), obiecte din lemn (5.817), precum şi 93.000 de fotografii documentare alb-negru şi color.

Directorul Muzeului Satului "Dimitrie Gusti" este Paulina Popoiu.