Noaptea Institutelor Culturale - între spectacole cu Ada Milea, concerte, filme şi distracţie

Sărbătoarea Institutelor, iniţiată anul trecut de Institutul Cultural Român din Bucureşti (ICR), condus de Horia Roman Patapievici, începe să ia amploare în Capitală. Chiar dacă această a doua ediţie a manifestării nu s-a ridicat la nivelul Nopţii Muzeelor, când traficul de persoane între cele 12 instituţii muzeale participante la proiect a fost mult mai mare, Noaptea Institutelor Culturale a demonstrat încă o dată dorinţa bucureştenilor de eveniment, de sărbătoare.

Deşi principala categorie de public atrasă de eveniment a fost formată din tineri, Noaptea Institutelor Culturale a fost dedicată tuturor oamenilor, care au putut să asiste şi să reziste la toate manifestările organizate cu acest prilej de cele nouă instituţii participante: Institutul Cultural Român, British Council, Institutul Goethe, Institutul Italian de Cultură, Institutul Cervantes, Centrul Cultural Ungar, Institutul Polonez, Centrul Ceh şi Institutul Francez.

Potrivit iniţiatorului manifestării, H-R Patapievici, preşedintele ICR, Noaptea Institutelor s-a desfăşurat sub semnul "prieteniei" şi "colegialităţii" institutelor culturale din Bucureşti.

"Noaptea Institutelor Culturale este importantă pentru că este o ofertă de cultură făcută într-o manieră informală, prietenoasă şi aş spune camaraderească pentru bucureşteni (...) Exprimă colegialitatea cu care funcţionează toate institutele culturale, care au deschise centre în Bucureşti. Concentrăm toate institutele şi funcţionează colegialitatea dintre noi. Ungurii îi adăpostesc pe polonezi, noi adăpostim Delegaţia Valonia-Bruxelles, iar Goethe Institut s-a gândit să pună la dispoziţie institutul lui unei voci din Republica Moldova. Această manifestare este o expresie tipică a acestei prietenii şi colegialităţi a institutelor culturale. Fiecare dintre institute uzează de cultura pe care celelalte institute o reprezintă ca şi când ar fi cultura lor, nu se face nicio distincţie, e un continuum cultural, care astăzi se numeşte cultură europeană", a spus H-R Patapievici în deschiderea evenimentului, la ICR.

Astfel, la ICR, Noaptea Institutelor a debutat în jurul orei 18, cu expoziţia de benzi desenate "Europenii îi privesc pe europeni", vernisată de Lidia Badea, de la Delegaţia Valonia-Bruxelles, Dodo Niţă, preşedintele Asociaţiei Bedefililor din România, şi desenatorul Alexandru Ciubotariu.

La cincizeci de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, Centrul Belgian al Benzii Desenate de la Bruxelles a decis să dedice o expoziţie locuitorilor Europei de astăzi. Astfel, expoziţia "Europenii îi privesc pe europeni" oferă răspunsuri la întrebările: Cum ne vedem unii pe alţii?, Cum îi văd desenatorii de benzi desenate sloveni, olandezi sau francezi pe polonezi, belgieni, englezi sau pe vecinii din alte ţări europene?. Astfel, banda desenată devine oglinda societăţilor noastre, iar expoziţia ne înfăţişează un portret original şi plin de umor al europenilor.

Concepţia şi textele expoziţiei aparţin lui Jean Auquier, directorul Centrului Belgian al Benzii Desenate, iar scenografia, lui Didier Geirnaert. Expoziţia va putea fi vizitată la ICR până pe 8 iulie.

Mult mai bine primit de către bucureşteni a fost un alt eveniment organizat în grădina ICR, care a fost gazda "Ultimilor rapsozi", un grup de 25 de săteni. Aceştia au atras publicul prin activităţile tipice locului lor de baştină, Vinerea, din judeţul Alba. Astfel, bucureştenii au putut să asculte muzică populară, să danseze pe ritmurile specifice, să guste bucatele pregătite de ei şi să discute cu Grigore Leşe.

Seara a continuat la ICR, de la ora 22.30, cu proiecţia unor documentare, printre care: "Obiceiuri din Bucovina", realizat în 1937 de Fundaţia Culturală Regală Principele Carol, cu colaborarea Societăţii Compozitorilor Români şi a Oficiului Naţional de Turism; "Obiceiuri folclorice de iarnă din România", realizat de studioul de film "Alexandru Sahia" la sfârşitul anilor ‘60, cu un comentariu în limba franceză.

În acelaşi timp, peste drum de ICR, la Institutul Italian de Cultură, bucureştenii s-au înghesuit să vadă spectacolul de pantomimă "Rencontres/ Întâlniri", semnat de Dragoş Huluba şi Violeta Totir, pentru ca la finalul manifestării publicul să se bucure de mâncăruri specifice italieneşti. Seara s-a încheiat la Institutul Italian cu proiecţia unui film de Oscar: "Mediterraneo" (Italia, 1991), în regia lui Gabriele Salvatores.

Foarte apreciată a fost şi premiera în limba engleză a spectacolului de teatru "Apolodor", susţinut de Ada Milea, Dorina Chiriac şi Radu Bânzaru în curtea British Council, care a atras atenţia câtorva sute de oameni ce s-au înghesuit să cânte şi să aplaude prestaţia celor trei actori. Şi pentru ca publicul să fie pe deplin mulţumit, tot la British Council, Ada Milea, Dorina Chiriac şi Bogdan Burlăcianu au prezentat şi cunoscutul spectacol "Quixote", tot în limba engleză.

Noaptea Institutelor s-a încheiat la British Council, care a marcat şi 70 de ani de prezenţă în România, cu un party susţinut pentru public de DJ Tom Wilson şi Shukar Collective.

Filmul a ocupat un loc de onoare între evenimentele organizate de Institutul Francez Bucureşti (IFB) în noaptea de vineri spre sâmbătă, la cinematograful Elvira Popescu fiind proiectate peliculele "Când eram cântăreţ", de Xavier Giannoli, cu Gérard Depardieu, Cécile de France, "Azi eram frumoasă, jună", al Alexandrei Gulea, "Cântecele de dragoste", un film de Christophe Honoré, cu Louis Garrel, Ludivine Sagnier şi Chiara Mastroianni, şi "Nu pe gură", un film de Alain Resnais, cu Sabine Azéma şi Isabelle Nanty.

Noaptea la Institutul Cultural Francez a fost garnisită şi cu un concert al Barbarei Carlotti, lecturi publice, dar şi un "bistro français". În plus, la Mediateca IFB s-a derulat programul "Cuvinte & Muzica", publicul asistând la lectura unor fragmente extrase din cărţi de Boris Vian, Mathias Malzieux, Jean Lebrun şi Gérard Manset, asortate cu piese muzicale interpretate de elevii liceului "Mihai Eminescu" (Dalida, Charles Aznavour, Edith Piaf, Carla Bruni etc.). Totodată, după miezul nopţii, holul institutului a găzduit un "Bal dansant" cu DJ-ii Marian Dicu şi Marius Burcea.

Centrul Ceh a oferit bucureştenilor o "noapte neagră", în cadrul căreia au rulat, sub genericul "Freaka III-Zombie Outbreak", mai multe filme de groază, printre care şi "Choking Hazard", în regia lui Marek Dobes.

În acelaşi timp, Centrul Cultural Ungar şi Institutul Polonez, care au desfăşurat o "Noapte" comună la sediul Centrului Ungar, au propus publicului o serie de manifestări culturale, sub titulatura "Warsaw - Budapest: Night Express". Cel mai aşteptat, pentru că era anunţat pentru ora 2.00, a fost concertul susţinut de A.G. Weinberger. Totodată, nume sonore ale Şcolii Poloneze a Afişului au fost reunite în expoziţia "Motive româneşti în afişul polonez", care a prezentat creaţii dedicate filmelor româneşti ce au rulat pe marile ecrane din Polonia, pelicule regizate de Liviu Ciulei, Dan Piţa, Mircea Veroiu, Sergiu Nicolaescu.

O "nocturnă fantastică" a oferit şi Institutul Cervantes bucureştenilor, proiectând în cadrul Nopţii Institutelor o serie de lungmetraje spaniole, printre care: "El Orfanato", de Juan Antonio Bayona (Spania 2007), "El habitante incierto", regia Guillem Morales (Spania 2005), şi "Amanece que no es poco", regia José Luis Cuerda (Spania 1989).

Într-un cuvânt, Noaptea Institutelor a reprezentat încă un punct de interes cultural pentru publicul bucureştean, care în urmă cu circa o lună făcuse cozi imense ca să viziteze colecţiile muzeelor şi să participe la evenimentele organizate în cadrul Nopţii Muzeelor. Dincolo de dorinţa de a participa gratis la evenimente, s-a sesizat şi înclinaţia celor participanţi la Noaptea Institutelor pentru eveniment cultural şi artistic.