NOBEL 2013: Belarusa Svetlana Aleksievici, favorită la câştigarea premiului pentru literatură. Cu ce şanse sunt creditaţi alţi scriitori

Cu o cotă de 10 la 6 pe site-ul de pariuri Ladbrokes şi o cotă de 3 la 2 pe site-ul casei de pariuri Unibet, Svetlana Aleksievici îi devansează de departe pe ceilalţi candidaţi consideraţi printre favoriţi, precum Haruki Murakami (Japonia) şi Alice Munro (Canada).

Un alt indiciu - jurnalista şi scriitoarea belarusă era descrisă, joi, pe prima pagină a cotidianului suedez Svenska Dagbladet ca fiind "marea favorită".

"Ne-am hotărât", a scris luni pe blogul său secretarul Academiei suedeze, Peter Englund. El nu a dezvăluit însă nimic în plus, cu excepţia culorii costumului şi a pantofilor săi, minuţios descrişi în acel mesaj.

Un număr de 195 de scriitori au fost nominalizaţi, dintre care 48 pentru prima dată, a anunţat Fundaţia Nobel. În mai, aceeaşi instituţie a anunţat că lista candidaţilor a fost redusă la cinci nume.

În 2011, pentru a "ghici" câştigătorul premiului Nobel a fost suficient să se consulte site-urile caselor de pariuri, iar suedezul Tomas Tranströmer a devenit marele favorit pe ultima linie dreaptă.

Altfel, cine vrea să afle numele câştigătorului, ar trebui să descifreze logica Academiei suedeze.

"În aceşti ultimi 15 ani, Academia a (...) explorat chestiuni precum calitatea literară, evoluţia literaturii şi locul ei în contextul istoric. Este o muncă fascinantă", a declarat jurnalista Gunilla Kindstrand, redactor-şef al publicaţiei Hälsingetidningar.

"Pentru ei (membrii Academiei, n.r.) nu contează dacă laureatul este cunoscut sau nu", a adăugat ea, sperând totodată că romanciera algeriană Assia Djebar, membră a Academiei Franceze, să fie premiată.

"Cred cu tărie că învingătoare va fi o femeie în acest an", spunea la rândul său redactorul-şef al paginilor culturale din cotidianul Dagens Nyheter, Björn Wiman, admiţând totodată că predicţiile sale s-au adeverit o singură dată.

Doar 12 femei au primit premiul Nobel pentru literatură din 1901 până în prezent.

Svetlana Aleksievici este preferata cercurilor literare din Stockholm. Ea ar fi "o alegere perfectă", estimează editorul suedez Svante Weyler, întrucât scriitoarea belarusă este o autoare angajată politic, dar angajamentul ei nu poate face obiectul unor controverse în ţările occidentale.

El recunoaşte în acelaşi timp că "Academiei îi face o anumită plăcere să surprindă, să acţioneze de o manieră puţin cam iraţională".

Numeroase alte nume apar în fiecare an. Premiul Nobel ar putea fi acordat foarte bine scriitoarei canadiene Alice Munro, autore de proză scurtă, un gen literar arareori distins cu premiul Nobel, dar şi scriitorilor americani Thomas Pynchon, Philip Roth şi Don DeLillo.

Nobelul ar putea să revină însă şi unui poet, precum Ko Un (Coreea de Sud) şi Adonis (al cărui nume real este Ali Ahmad Said Esber, din Siria), dar şi continentului african, reprezentat prin kenyanul Ngugi wa Thiong'o.

Numele scriitorilor Ismail Kadare (Albania), Jon Fosse (Norvegia) şi Cees Nooteboom (Olanda) revin la rândul lor cu insistenţă în cursa pentru obţinerea acestui premiu literar.

Pentru a evita orice bănuială despre o eventuală scurgere de informaţii, Academia suedeză a devenit celebră pentru metodele sale demne de romane de spionaj, utilizând nume de cod pentru autori şi coperte false pentru cărţile citite în public de membrii juriului.

Pentru Svante Weyler, vârsta înaintată a câştigătorului este singurul detaliu care nu mai este supus dubiilor. "În literatură, arareori eşti considerat foarte bun înainte de a fi bătrân (...), este contrar matematicii, un domeniu în care toate descoperirile sunt făcute înainte de a împlini 25 de ani", spune el, amuzat.

Laureaţii premiului Nobel pentru literatură au, în medie, 64 de ani - ţinând cont de vârsta pe care o aveau în momentul câştigării premiului.

Lista candidaţilor şi deliberările juriului sunt păstrate secrete timp de o jumătate de secol.

În 2012, premiul Nobel pentru literatură a fost atribuit scriitorului chinez Mo Yan.

Laureaţii vor primi câte o medalie din aur şi un premiu în valoare de 8 milioane de coroane suedeze (circa 930.000 de euro), care poate fi împărţit între cel mult trei câştigători pe fiecare categorie.

Laureaţii îşi vor primi premiile Nobel în cadrul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm şi la Oslo, pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului distincţiilor, Alfred Nobel, decedat în 1896.

Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 - 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.