Noi descoperiri arheologice despre antichitate: un trib de celţi folosea monede, iar împăratul Hadrian avea un program strict

Monede antice descoperite în Ţara Galilor, care datează de pe vremea lui Cezar şi Augustus  

În Ţara Galilor, detectorii de metale au  descoperite monede de aur care datează de două milenii. Ar putea fi primul tezaur din epoca fierului din această ţară care face parte din Regatul Unit al Marii Britanii. 

Cele 15 monede, cunoscute ca ,,statere”, au fost găsite pe insula galeză Anglesey, în largul coastei de nord-vest. Acestea ar fi fost bătute între anii 60-20 î.Hr. (în timpul când iluştrii generali romani ca Iulius Cezar, Pompeius Magnus şi Octavian Augustus conduceau la Roma). 

Monedele aparţineau tribului celtic Corieltavi, care locuiau în zona geografică cunoscută ca East Midlands din Anglia, transmite Muzeul Naţional al Ţării Galilor într-un comunicat de presă. 

Lloyd Roberts, care a spus că este detector de metale de mai bine de 14 ani, a găsit prima monedă.

„Găsirea unui stater de aur a fost întotdeauna numărul unu pe lista mea de dorinţe”, a spus el în comunicat, citat de CNN. 

Împăratul roman Hadrian urma un program strict şi îşi consemna realizările în plăci de marmură

Potrivit The Guardian, unele dintre activităţile zilnice ale împăratului roman Hadrian, care a ordonat construirea de monumente, inclusiv Panteonul în timpul domniei sale de peste două decenii, au fost dezvăluite după descoperirea unor fragmente din plăci de marmură în Ostia Antica, un parc arheologic aproape de Roma, care a fost cândva portul oraşului.

Detaliile au fost înscrise pe fasti ostienses, un tip de calendar care consemnează evenimentele care implică împăraţi şi alţi oficiali din Roma antică şi care au fost întocmite de pontifex Volcani, cea mai înaltă autoritate religioasă locală.

Unul dintre cele două fragmente recent recuperate, ce datează din 128 d.Hr., conţine o inscripţie care se referă la evenimente care au avut loc în acel an.

De exemplu, la data de 10 ianuarie,  Hadrian a primit titlul de pater patriae, sau ,,părintele patriei” , iar soţia sa, Sabina, a primit titlul de ,,Augusta”.

Hadrian a sărbătorit ocazia oferind un ,,congiar dedit”, sau o donaţie de bani, oamenilor.

O altă dată, 11 aprilie a aceluiaşi an, se referă la călătoria lui Hadrian în Africa înainte de a se întoarce la Roma între iulie şi august.

Înainte de o călătorie ulterioară la Atena, el a consfinţit o clădire din Roma despre care experţii cred că ar putea fi fie Panteonul, fie Templul lui Venus, pe data de 11 august.  

Hadrian era bisexual, purtând relaţii intime cu Antinous, un tânăr grec din Bitinia. După ce a murit înecat în Nil în anul 130, Hadrian l-a zeificat şi i-a dedicat un cult la nivel imperial.