Norman Manea vorbeşte despre limba exilată, duminică, la "Conferinţele Teatrului Naţional"

Conferinţa se va desfăşura în Sala Mică a Teatrului Naţional Bucureşti (TNB).

Unul dintre cei mai apreciaţi prozatori şi eseişti români, Norman Manea va susţine conferinţa "Limba exilată", pornind de la volumul "Plicuri şi portrete", ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, volum apărut de curând la editura Polirom, pe care, alături de alte cărţi ale autorului, publicul le va putea achiziţiona din foaier, de la standul editurii.

Conferinţa de la Teatrul Naţional Bucureşti încheie seria de întâlniri cu publicul din timpul vizitei lui Norman Manea în România.

În prelegerea de la Teatrul Naţional Bucureşti, Norman Manea va ilustra tema - veche şi tot mai actuală - a exilului prin evoluţia creaţiei sale.

Retrospectiva şi introspecţia sa oferă un tulburător tablou al tensiunilor şi traumelor provocate de dislocare şi deposedare lingvistică, dar şi al stimulării prin înstrăinare şi renaştere spirituală. Aventura dramatică şi fascinantă a "limbii exilate" conferă o nouă dimensiune apartenenţei în lumea centrifugă şi globalizată a realităţii contemporane.

"Plecarea din România a dus, fireşte, la teribile deposedări. Faptul că le prevăzusem nu a diminuat, în timp, efectul traumatic. Printre altele, am părăsit nu doar bibliotecile şi librăriile bucureştene, ci şi cărţile adunate, cu sârg şi drag, în propria bibliotecă. Am lăsat în urmă şi amintiri, şi sute de plicuri cu epistole şi cu ciorne de proiecte literare, şi părinţi, şi prieteni...", declară Norman Manea.

Norman Manea, născut în 1936, este unul dintre cei mai apreciaţi prozatori şi eseişti români, profesor de literatură europeană şi "writer in residence" la Bard College, New York.

De la debutul din 1966 şi până în 1986, când a plecat din ţară, a publicat 10 volume, fiind distins cu premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (1979) şi premiul Uniunii Scriitorilor (1984, anulat de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste). În 1992, a primit Bursa Guggenheim şi premiul MacArthur, în 2002 i s-a atribuit premiul internaţional de literatură Nonino pentru Opera omnia, iar, în 2006, premiul Médicis Étranger, pentru volumul "Întoarcerea huliganului".

În anul 2010, a primit titlul de Comandor al Ordinului Artelor şi Literelor din partea Guvernului francez, iar, în anul 2011, a fost distins cu prestigiosul premiu literar Nelly Sachs. În 2012, Uniunea Scriitorilor din Romania i-a decernat premiul naţional pentru literatură şi, în anul 2014, l-a inclus pe lista propunerilor României pentru premiul Nobel pentru literatură.

La editura Polirom, Norman Manea a publicat "Întoarcerea huliganului" (ediţia I, 2003; ediţia a II-a, 2006, 2008, 2011), "Plicuri şi portrete" (ediţia I, 2004), "Fericirea obligatorie" (ediţia a II-a, 2005, 2011), "Despre Clovni: Dictatorul şi Artistul" (ediţia a II-a, 2005; ediţia a III-a, 2013), "Anii de ucenicie ai lui August Prostul" (ediţia a II-a, 2005, 2010), "Plicul negru" (ediţia a IV-a, 2007, 2010), "Sertarele exilului. Dialog cu Leon Volovici" (2008), "Înaintea despărţirii. Convorbire cu Saul Bellow" (2008), "Vorbind pietrei" (2008), "Atrium" (ediţia a II-a, 2008), "Variante la un autoportret" (2008), "Vizuina" (ediţia I, 2009; ediţia a II-a, 2010), "Curierul de Est. Dialog cu Edward Kanterian" (2010), "Cuvinte din exil" (împreună cu Hannes Stein, 2011), "Captivi" (ediţia a II-a, 2011), "Cartea fiului" (ediţia a II-a, 2012), "Zilele şi jocul" (ediţia a II-a, 2012).

Norman Manea se numără, alături de Nicolae Breban, Mircea Cărtărescu şi Varujan Vosganian, printre scriitorii propuşi anul acesta de Comitetul Director al Uniunii Scriitorilor din România (USR) pentru premiul Nobel pentru literatură.

Un program ambiţios, lansat încă din 2006 de direcţia Teatrului Naţional din Bucureşti, "Conferinţele TNB" - urmate de discuţii cu publicul - au fost susţinute de personalităţi ale culturii române, pe teme diverse, şi se bucură de un succes constant în rândul spectatorilor.