Numele vehiculate pentru Nobelul pentru pace din 2014. Edward Snowden şi papa Francisc, posibili laureaţi

Întrucât descoperitorii celebrului "boson Higgs", Peter Higgs şi Francois Englert, au fost recompensaţi deja cu premiul Nobel pentru fizică, în 2013, speculaţiile se concentrează în acest an mai mult asupra premiului pentru pace şi a celui pentru literatură.

Pentru premiul pentru pace, care va fi decernat pe 10 octombrie, au fost primite un număr record - 278 - de candidaturi. Deşi lista completă este secretă, anumite nume sunt dezvăluite de cei care le-au propus, precum cel al americanului Snowden, fost consultant în Agenţia de Securitate Naţională (National Security Agency/ NSA), care a dezvăluit amploarea supravegherii electronice pe care o coordonează Statele Unite.

Kristian Berg Harpviken, directorul Institutului de cercetări pentru pace din Oslo (PRIO), este unul dintre puţinii experţi în domeniu care a publicat o listă a favoriţilor, chiar dacă el nu a ghicit niciodată câştigătorul.

În acest an, Kristian Berg Harpviken l-a pus pe papa Francisc pe primul loc, în faţa lui Edward Snowden, despre care spune că ar fi un laureat controversat, deoarece "mulţi oameni continuă să îl vadă ca pe un trădător şi ca pe cineva care a încălcat legea".

Dacă cei cinci membri ai Comitetului Nobel s-ar pune de acord şi ar vota pentru premierea acestui disident american care şi-a găsit refugiu în Rusia, ei "ar sublinia independenţa" premiului, consideră Nobeliana.com, site-ul istoricilor norvegieni.

Alţii nu sunt de acord cu această părere. "Ar fi un act cu adevărat curajos", spune Robert Haardh, preşedintele Civil Right Defenders, un ONG suedez. "Dar dacă ne referim la trecut, nu pot să mi-l imaginez drept câştigător. E prea polemic, iar scandinavii sunt prea ataşaţi de Statele Unite", spune acesta.

Papa Francisc, care se află şi în fruntea cotelor formulate de casa de pariuri Paddy Power, este şi el un candidat care generează opinii divizate.

Desigur, spune Berg Harpviken, "profund injusta distribuţie mondială a bogăţiei afectează pacea" şi papa "şi-a întors privirile către soarta săracilor şi către nevoia unei noi logici de dezvoltare şi de redistribuire economică".

Însă, potrivit altor experţi, Comitetul Nobel nu vrea să primească aceleaşi reproşuri pe care le-a primit odată cu alegerea lui Barack Obama în 2009, laureat al Nobelului pentru pace la mai puţin de un an după sosirea lui la Casa Albă.

Alte nume se aflau deja pe lista favoriţilor încă de anul trecut, precum Malala Yousafzai, militanta pentru dreptul la educaţie în vârstă de 17 ani, şi medicul Denis Mukwege, care tratează femeile violate în estul Republicii Democrate Congo.

Nobelul ar putea să se orienteze însă spre Rusia, prin premierea, de exemplu, a ziarului de opoziţie Novaya Gazeta (coînfiinţată de Mihail Gorbaciov în 1993, cu banii primiţi odată cu Nobelul său), sau către Belarus, prin alegerea militantului pentru drepturile omului Ales Bialiaţki.

"Acest an a fost marcat de multe drame. Asta ar putea să însemne că lista (candidaţilor) va fi diferită", a declarat Kristian Berg Harpviken pentru agenţia de presă norvegiană NTB.

După părerea aceluiaşi expert, Comitetul Nobel ar putea să dorească să trimită un mesaj, prin alegerea unui laureat care să fie implicat într-unul dintre numeroasele conflicte din ultimul an, în lumea arabă sau în Ucraina. "Însă asta nu vrea neapărat să spună că ei vor găsi neapărat unul", spune expertul norvegian.

Prezicerea câştigătorului în privinţa Nobelului pentru literatură este, la rândul ei, un exerciţiu periculos. Celebrul romancier japonez Haruki Murakami este încă un favorit al pariorilor, dar nu şi al criticilor.

"Lipseşte din operele sale acel supliment de profunzime", tranşează Elise Karlsson, critic literar al cotidianului Svenska Dagbladet.

Prin prisma numărului foarte mic de laureaţi africani din 1901 şi până în prezent, numele kenyanului Ngugi wa Thiong'o şi cel al algerienei Assia Djebar sunt tot mai mult vehiculate.

Claes Wahlin, de la cotidianul suedez Aftonbladet, este de părere că romancierul somalez Nuruddin Farah, anglofon, este "pe gustul Academiei suedeze".

Sezonul premiilor Nobel debutează luni, 6 octombrie, odată cu atribuirea celui pentru medicină.

Marţi, 7 octombrie, va fi anunţat Nobelul pentru fizică, iar premiul Nobel pentru chimie va fi decernat miercuri, 8 octombrie.

Potrivit tradiţiei, şi spre deosebire de celelalte premii, data la care va fi anunţat Nobelul pentru literatură va fi comunicată doar cu câteva zile înainte. De obicei, acest premiu este anunţat într-o joi. Premiul ar putea fi atribuit în acest an pe 9 octombrie.

Vineri, 10 octombrie, va fi anunţat laureatul premiului Nobel pentru pace.

Premiul pentru economie, adeseori atribuit unor americani, este ultimul care va fi anunţat, luni, 13 octombrie.

Laureaţii vor primi câte o medalie din aur şi un premiu în valoare de 8 milioane de coroane suedeze (circa 880.000 de euro), care poate fi împărţit între cel mult trei câştigători pe fiecare categorie.

Laureaţii îşi vor primi premiile Nobel în timpul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm şi la Oslo, pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului premiilor, Alfred Nobel, decedat în 1896.