El ştie bine că totul devine, inclusiv prezentul şi viitorul, până la urmă trecut, dar ne-o spune într-un fel complice, plăcut. Unele mărturii sunt unice, pentru că sunt extrase din momente unice, trăite de autor cu personalităţi de excepţie.
În urmă cu exact un an semnalam la această rubrică primul volum dintr-o serie de trei cu caracter memorialistic, următoarele două vizând „Adolescenţa şi tinereţea (1971-1980)” – adică volumul pe care îl semnalăm astăzi – şi „Maturitatea şi senectutea (din 1982)” semnate de Ilie Rad. Autorul este profesor universitar la FSPAC a UBB Cluj-Napoca şi a publicat peste 70 de cărţi.
Memoriile sunt despre satul Nandra şi familia Rad, din care se trage autorul. Prin intermediul primului volum, dedicat copilăriei, autorul mărturiseşte încă din prefaţă, că vrea să salveze de la uitare (alături de monografia satului, pe care a redactat-o, împreună cu soţia sa, Doina Rad, în anul 2021) lumea satului său natal, din a două jumătate a secolului al XX-lea. Ion Agârbiceanu a făcut acelaşi lucru, în romanul Strigoiul, dar el se referea la un cadru mai general, respectiv la lumea satului transilvan din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
„Consecvent proiectului meu, abordez în volumul de faţă anii adolescenţei şi ai tinereteţii, cu toate secvenţele importante ale vieţii mele: anii de liceu, stagiul militar, studenţia la Cluj, stagiatura de profesor la Timişoara, anii detaşării la o şcoală din Cluj-Napoca, repectiv cei de instructor la Consiliul Judeţean al Organizaţiei Pionierilor, momentele Revoluţiei din 1989”.
„Ca şi în primul volum, m-am străduit să evit tentaţia de a-mi face o imagine excluiv favorabilă, unu din păcatele literaturii memorialistice”.
Ca în toate cărţile lui Ilie Rad, e acordată o mare imprtanţă ilustraţiilor.
Ilie Rad – Viaţa ca un dar. Adolescenţa şi tinereţea (1970-1989). Memorii. Volumul II. Casa Cărţii de Ştiinţă. 560 pag.