O carte pe zi: ”Viziunile lui Parpangel sau Ţiganiada de Ioan-Budai Deleanu” de Cristian Bădiliţă

Fără dubiu, ”Ţiganiada” este una dintre operele celebre ale literaturii române pe care foarte puţini au citit-o. Scrisă la începutul veacului al XIX-lea de Ion Budai-Deleanu, această ”operă barocă” (Nicolae Manolescu) unciă în literatura română a intrat târziu în circutitul de valori. A fost tipărită prima oară abia în 1875-1877, prima versiune, a doua versiune în 1925, ambele editări aproximative, până în 1969.

Lucrarea este alcătuită din douăsprezece cânturi. Acţiunea se petrece în Muntenia secolului al XV-lea, pe vremea lui Vlad Ţepeş, care se pregăteşte de luptă cu otomanii şi îi strânge la un loc pe ţigani, alcătuind o oaste înarmată. Aceştia defilează pe cete prin faţa lui vodă, apoi merg la Bărbăteşti şi Inimoasa, unde instalează tabăra. Satana, care îi sprijinea pe otomani, o fură pe Romica, logodnica lui Parpangel. Acesta o caută şi o găseşte în palatul din pădurea nălucită. Sfântul Spiridon face un semn şi palatul şi Romica dispar. Parpangel rătăceşte nemângâiat prin codru, bea apă dintr-un izvor cu apă vie, capătă puteri nebănuite, îmbracă armura viteazului Argineanu şi face prăpăd în rândurile păgânilor. În final, lupta este câştigată de Vlad Ţepeş. Până la urmă Parpangel se căsătoreşte cu Romica. Ţiganii vor să îşi întemeieze un stat al lor, dar se ceartă asupra formei de guvernământ şi cine să fie conducătorul, se încaieră şi în final se împrăştie. Textul este însoţit de ample însemnări în subsol, semnate de Mândrilă, Părintele Filologos, Cocon Erudiţianul, Cocon Simpliţian, Popa Nătăroi, Vintilă, Androfilos, prin care Ion Budai-Deleanu accentuează critica şi satira. Un text greu de citit, în principal datorită limbii învechite.

”Ţiganiada n-a putut influenţa la timp cultura noastră – scrie Cristian Bădiliţă într-o notă asupra ediţiei. În plus, din cauza evoluţiei limbii, capodopera lui Ioan Budai-Deleanu a devenit o piesă de muzeu. Puţini cititori - cei mai îndârjiţi! - reuşesc să o parcurgă de la primul până la ultimul vers, înarmându-se cu multă răbdare şi cu un glosar voluminos. Acesta e motivul principal care m-a îndemnat să rescriu întreaga Ţiganiada pe limba cititorilor din secolul XXI, fără să-i trădez esenţialul: ideile, conţinutul, intriga, forma ritmată, rimele. Dezideratul meu a fost să limpezesc această capodoperă, să o fac comprehensibilă de la prima ochire, să-i redau cursivitatea. Pentru aceasta am «tradus» mulţi termeni de neînţeles pentru majoritatea cititorilor de astăzi; am modernizat topica şi formele vechi lexicale, încercând să păstrez un «just echilibru» între stilul meu şi savoarea limbii lui Budai-Deleanu. Tot ce am făcut am făcut spre binele Ţiganiadei şi cu maximă admiraţie pentru autorul ei. Acolo unde exista claritate am păstrat, neatinse, expresiile originale; unde exista cursivitate, dar mai puţină claritate, am explicat în note minimale de subsol. «Modernitatea» versiunii de faţă poate fi rezumată prin următoarea formulă: claritate + fluiditate + eleganţă stilistică. Versiunea mea nu înlocuieşte Ţiganiada originală. E destinată să le faciliteze drumul către ea cititorilor nespecialişti în limba română veche şi să deschidă pofta de lectură a importantei capodopere.”
Ediţia cuprinde, în paralele, şi etxtul original. Şi, în plus, un set excepţional de schiţe teologico-metafizice realizate de Marian Zidaru.

Viziunile lui Parpangel sau Ţiganiada de Ioan-Budai Deleanu. În viziunea modernizată a lui Cristian Bădiliţă şi comentariul grafic al lui Marian Zidaru. Editura Vremea. 300 pag.