O carte pe zi: „Americanca” de Heddi Goodrich

„Cu cât vorbele sunt mi crude, cu atât mai bine.Prin urmare, ceea ce ar putea părea un gest distructiv este, de fapt, un gest extrem de iubire.”

În urmă cu puţin peste trei ani, semnalam la această rubrică romanul de debut, abia publicat, al lui Heddi Goodrich, scriitoare, profesoară de engleză, traducătoare, născută la Washington în 1971, care a studiat la Napoli, unde a rămas vreme de zece ani şi care astăzi trăieşte în Noua Zeelandă. Se numea „Pierduţi în Cartierul Spaniol”, acţiunea se petrecea din cartierul care e inima oraşului Napoli, un roman romance, în parte autobiografic, foarte bine scris, adesea cu fraze şi paragrafe încântătoare şi poetice de-a dreptul, care descrie, cum rar se întâmplă în cărţile traduse în româneşte, atmosfera unuia dintre cele mai pitoreşti oraşe italiene – aproape o declaraţie de iubire pentru oraş.

Eroii sunt şi ei captivanţi. Heddi, o americancă de şaisprezece ani, studiază la Napoli şi locuieşte împreună cu alţi studenţi italieni într-un imobil vechi. Se îndrăgosteşte de un localnic şi el student şi pătrunde în viaţa familei acestuia, destul de conservatoare, care nu acceptă o „străină” în sânul familiei.

Fireşte, nu pot rămâne împreună. La sfârşitul studiilor, Heddi lucrează într-un bar, aşteptându-l pe Pietro să-şi termine stagiul militar, dar la întoarcere acesta e schimbat, nu are curajul să rupă legăturile cu familia, caz în care i-ar fi fost oprite veniturile, suferă o operaţie, urmată de o lungă convalescenţă alături de părinţi şi nu mai revine la Napoli, oraş pe care-l consideră odios. Heddi se întoarce în Statele Unite, apoi ajunge în Noua Zeelandă.

Editura RAO a tradus spre sfârşitul anului trecut un alt roman al lui Heddi Goodrich, în mare măsură asemănător cu precedentul. De data aceasta, este vorba despre perioada de timp de dinaintea evenimentelor din „Pierduţi în Cartierul Spaniol”. Cartea prezintă într-o formă autentică şi crudă primele experiente trăite de autoare în oraşul din sudul Italiei. Din nou o poveste intensă de iubire, în mijlocului unui peisaj mirific istorisită cu o atenţie chirurgicală.

Scriu editorii: „Frida are şaisprezece ani când ajunge din Illinois la Castellammare di Stabia pentru un schimb cultural. Un an de şcoala şi de viaţă într-o familie italiană înseamnă pentru Frida un drum de descoperiri, şocuri culturale, entuziasm, dragoste, durere şi creştere într-o subversiune a simturilor. Imediat, Mamma Anita se impune ca un personaj grandios: extrovertit, bărbătesc, lipsit de tipare, un ciclon de femeie care o apucă pe Frida cu avânt şi totuşi, în felul ei, cu delicateţe.”

Acţiunea se petrece în anii 80. Frida se îndrăgosteşte de Raffaele, un băiat din cartierele răufamate, stăpânite de Mafia

„Heddi Goodrich ne uimeşte demonstrând că doar o privire exterioară, lipsită de prejudecăţi, atentă la fiecare detaliu, chiar şi la cel mai banal şi luat de la sine înţeles de cei care locuiesc acolo în fiecare zi, poate oferi în schimb o viziune autentică, neliniştitoare, asupra regiunii Campania si oraşului Napoli.” - La Repubblica - Napoli

Heddi Goodrich – Americanca. Traducere din limba italiană de Elena Banica. Editura RAO. 319 pag.