O carte pe zi: „Antonis Mystakidis Mesevrinos. Monografie” de Theodosis Pylarinos

Cartea pe care o semnalăm astăzi, apărută în colecţia „Biblioteca de Literatură Neoelenă” a Editurii Omonia, este o monografie dedicată unei strălucite personalităţi a diasporei greceşti. Născut în localitatea Almyros, în Thessalia, Antonis Mystakidis (1908-1989), cunoscut şi sub pseudonimul Mesevrinos, de la antica Mesembria (astăzi Nesebăr, în Bulgaria), locul de baştină al părinţilor săi, a trăit până la vârsta de 25 de ani în România. Elev al Liceului grecesc din Bucureşti, a urmat apoi studii de filologia clasică. Primii ani după absolvirea facultăţii îi petrece la Sulina, ca director al şcolii comunităţii greceşti din acest oraş. Debutul literar ca poet, editor de revistă, jurnalist (colaborator activ la presa greacă din România) şi traducător are loc încă din anii de liceu. În 1940 se înrolează ca voluntar în războiul purtat de Grecia pe frontul albanez.

Dacă în România era deja cunoscut ca traducătorul cel mai prolific de literatură greacă în română, în Grecia şi mai apoi în Egipt şi Suedia, îşi va câştiga renumele de cel mai activ traducător de literatură română în greacă. În afară de traduceri şi studii despre scriitorii români, în anii războiului petrecuţi la Salonic publică trei lucrări cu tematică românească. Studiul său dedicat „genialului poet român Mihai Eminescu” a rămas până astăzi unicat în cultura greacă.

Profesor, timp de trei ani (1953-1956), la o vestită şcoală grecească, Ambetios, din capitala Egiptului, Antonis Mystakidis continuă neobosit, în paralel cu promovarea literaturii greceşti pe noile meleaguri, să le facă cunoscute grecilor din ţara Nilului pagini din literatura ţării unde-şi petrecuse primul sfert de secol din viaţă. Texte de autori români pot fi întâlnite în diverse publicaţii greceşti de la Cairo la Alexandria lui Kavafis. Nichifor Crainic, Mircea Eliade, Octavian Goga, Ion Pillat, I. A. Brătescu-Voineşti, Vasile Voiculescu sunt numai câteva din numele promovate de Mystakidis în paginile revistelor greceşti din Egipt.

Stabilit în 1957 în Suedia (profesor de greacă la Universitatea din Lund şi visiting professor la cea din Copenhaga), continuă să semneze traduceri din literatura română în reviste din Grecia. Într-un abecedar tipărit pentru copiii grecilor din Suedia figurează şi proza Cinci pâini de Ion Creangă. Aşa cum constată autorul, „România n-a uitat-o Mystakidis niciodată. Să fi fost chemarea vieţii spirituale pe care a întâlnit-o acolo, a rudelor, a operei pe care o lăsase în urmă? O purta mereu în gând, şi-i oferea cu recunoştinţă trofee, preocupat de literatura română, singurul grec care a legat atât de strâns prin activitatea de traducător literaturile celor două popoare”.

Poet, inspirat de îndelungatul parcurs al grecilor în străinătate, cu durerea refugiatului şi nesiguranţa căminului, Mystakidis a scris îndeosebi poeme generate de propria-i experienţă, cu puternică încărcătură emoţională, care poate ar trebui traduse într-o bună zi şi în limba română.

Editor, iniţiator de colecţii („Biblioteca Eleno-Scandinavă” şi „Caietele lui Rigas”), Mystakidis cooptează între colaboratori mai mulţi tineri filologi şi scriitori ciprioţi. Astfel, Ciprul devine noua arie de străvechi elenism care intră în sfera preocupărilor sale. Insula Afroditei va rămâne atât de aproape de inima sa, încât Mystakidis o alege pentru a-i adăposti o mare parte din munca de-o viaţă – arhiva sa, găzduită de Centrul de Cercetări al Sfintei Mănăstiri Kykkou, sub egida căruia au şi apărut, în ultimii ani, câteva volume din corespondenţa acestuia cu nume ilustre ale literaturii greceşti şi cipriote.

Trăind departe de România şi de Grecia, Antonis Mystakidis rămâne, din păcate, puţin cunoscut, îndeosebi tinerelor generaţii de filologi, cercetători şi scriitori din cele două ţări. De aici şi iniţiativa lucrării de faţă, elaborată de profesorul atenian Theodosis Pylarinos. Dorind să readucă în atenţia publicului personalitatea lui Mesevrinos, autorul, profesorul Theodosis Pylarinos, încearcă să fixeze totodată locul care i se cuvine acestuia în istoria literaturii neoelene şi, pe cât posibil, şi în cea a literaturii greceşti din România şi a literaturii române. Rod al unei asidue şi atente cercetări în uriaşa arhivă existentă în Cipru, dar şi în cea găzduită de Arhiva Istorică şi Literară Greacă din Atena, monografia de faţă reconstituie biografia protagonistului, stăruind, în fiecare etapă a vieţii, asupra multiplelor preocupări ale acestuia, asupra legăturilor, prin intermediul corespondenţei, cu mari personalităţi literare şi culturale ale epocii sale. Între prietenii săi s-a numărat Nikos Kazantzakis, pe care Mystakidis îl vizitează, împreună cu Pericle Martinescu, în 1937, în insula Egina.

Absolvent al Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Atena, Theodosis Pylarinos (n. Atena, 1946), a predat, din 1998, istoria literaturii neoelene la Universităţile din Patras, Atena şi la Universitatea Ioniană din Kerkyra, de unde s-a pensionat în 2013. Interesat de Şcoala din Heptanez, curent literar afirmat la sfârşitul secolului XVIII şi în prima jumătate a celui următor în Insulele Ionice, Theodosis Pylarinos este totodată unul dintre cei mai asidui cercetători ai literaturii cipriote (mărturie şi cele două premii conferite, în 2007 şi 2012, de Ministerul Educaţiei şi Culturii din Cipru).
Constatând bogatul material legat de România din arhiva Mystakidis, profesorul atenian, aflat acum la a doua prezenţă editorială în România (după ediţia bilingvă apărută în 2014 a Discursurilor cipriotului Epaminondas Frangoudis, primul profesor de greacă numit de Al. I. Cuza la Universitatea din Bucureşti), a propus Editurii Omonia publicarea acestei monografii, în română şi greacă, pentru a fi deopotrivă utilă şi accesibilă specialiştilor din România, Grecia şi Cipru. „Cazul Mystakidis este demn de un studiu sau studii lărgite, care depăşesc posibilităţile prezentei lucrări, care nu şi-a propus decât să constituie o simplă busolă de promovare a operei, a contribuţiei şi a personalităţii lui, pe de o parte şi, pe de altă parte, să evidenţieze preocupările lui în multiple direcţii şi tematicile acestora, care necesită studii speciale”.

O bună parte din corespondenţa lui Mystakidis cu personalităţi din diverse spaţii ale elenismului, ca şi din materialul iconografic este inedită.

Ediţia, apărută cu sprijinul Fundaţiei Culturale Greceşti şi al Stem Life S.A.-Euromedics Cryo Bank, constituie un preţios instrument de lucru pentru cercetătorii din România, Grecia şi Cipru, cărora le este în primul rând destinat.

Theodosis Pylarinos - Antonis Mystakidis Mesevrinos. Monografie. Ediţie bilingvă. Traducere de Elena Lazăr. Editura Omonia, 328 pag.+24 pagini ilustraţii color.