O carte pe zi: „Autograf. Teatru”, de George Arion

În mod cert, pe George Arion toţi îl percep drept cel mai cunoscut autor de literatură de mister şi suspans, ceea ce în limbajul obişnuit e numit „literatură poliţistă”. A scris numeroase romane, toate reeditate, uneori de mai multe ori, la editura Crime Scene Press. Dar e un „maestru polivalent”, cum s-a şi spus, pentru că textele sale au fost de toate dimensiunile – nuvele, povestiri, schiţe crochiuri, toate subsumându-se genului „poliţist”. A mai scris piese de teatru, scenarii de film şi de serial TV şi chiar şi un libret de operă, acestea fiind de fapt dramatizări. Dar a conceput şi piese de teatru cu subiecte de mister şi suspans, iar pe acestea le-a publicat în acest an şi le-a lansat la Tîrgul de Carte Bookfest de la începutul verii. Este primul volum de teatru poliţist din literatura noastră.

Volumul cuprinde „şapte piese mortale, o farsă şi două monodrame şi este prefaţat de profesorul şi criticul literar Ion Bogdan Lefter:

„Scena crimei sau Caruselul ucigaşilor”, „Amintiri din livada cu meri”, „Misterul unei nopţi cu viscol”, „Două kilograme de heroină”, „Revelion cu poştaşul”, „La capătul răbdării”, „În labirint” (libret de operă),

„Administratorul” (farsă/comedie), „Autograf” (monodramă), „Actriţa” (monodramă)

„Autorul – scrie Ion Bogdan Lefter - le reuneşte acum în premieră într-un volum de <<tea¬tru poliţist>> sau <<detectivist(ic)>>, avansând către ilustrarea pe cont propriu a întregii tipologii a genurilor şi speciilor literaturii în gamă <<mystery & thriller>>. în anumite perioade s-a manifestat abundent şi critico-eseistic prin articole, rubrici, seriale consacrate domeniului. Constatând cu alt prilej acest uimitor polimorfism, mi-am exprimat speranţa că George Arion se va încerca şi-ntr-ale poeziei <<poliţiste>>, încât să nu-i scape nici o categorie nebifată. S-ar părea că a pianotat cândva şi pe această claviatură. Cu un oarecare efort de mobilizare, ar putea produce mai ample versificări - o carte! - despre încălcări de legi şi arestări de infractori. A dovedit în repetate rânduri că po¬sedă şi fantezia, şi umorul necesare. Doar atât, un mic pas, lipseşte pentru ca să-l putem proclama <<scriitor total>> în registrul tematic, de <<conţinut>>, în care înoată ca peştii-zvârlugi în apele Planetei...

Volumul de teatru ni-1 reaminteşte pe George Arion ca mare maestru polivalent. Se ştia că a mai comis, dar acum vine proba compactă: zece piese într-o culegere de gen dramaturgie. Scriitura - foarte sigură. Replicile - dinamice, în schimburi captivante, cu o admirabilă uşurinţă de a construi dialogal subiectele (test esenţial pentru un bun dramaturg: să nu sune fals conversaţia personaje¬lor pe scenă!). Şi regăsim din belşug calităţile „detectivismului” din proza autorului: ingeniozităţi de construcţie a subiectelor, răstur¬nări comice de situaţii, limbaj hâtru, cu multe ironii şi poante, refe¬rinţe sau aluzii culturale de cele mai multe ori simpatice. Pe scurt: asemenea prozelor, piesele sunt şi ele scrise în <<stil Arion>>.

Titlul general îl preia pe penultimul din sumar, al unui mono¬log atribuit unui actor: Autograf. Fiind vorba despre meseria sceni¬că de cea mai mare vizibilitate, deci emblematică, decizia poate tre¬ce drept un omagiu adus profesioniştilor şi artei teatrului în general. Dar semnătura de pe copertă îi aparţine lui Arion, nu personajului-actor, deci e şi propriul său Autograf de scriitor pe care ni-1 oferă pe o carte.”

George Arion – Autograf. Teatru. Şapte piese mortale, o farsă şi două monodrame. Cu o prefaţă de Ion Bogdan Lefter. Crime Scene Press. 381 pag.