O carte pe zi: „Blândeţea nopţii”, de F. Scott Fitzgerald

Prezentăm astăzi una dintre marile cărţi ale secolului trecut, pe care vrei s-o reciteşti de nenumărate ori, apărută în traducere la noi, numai în ultimul deceniu, de mai multe ori, la toate editurile mari (Polirom Humanitas) şi care continuă să se vândă cu succes, A apărut în 1934, la nouă ani după alt mare roman al scriitorului american, "Marele Gatsby". Traducerea de faţă, făcută de profesorul Mihai Moroiu, are în plus o substanţială prefaţă şi un excelent tabel cronologic din care cititorul poate afla aproape tot ce doreşte despre autor şi roman şi mai ales despre cum a fost acesta primit.

"Blândeţea nopţii" e un roman de iubire, dar înainte de toate unul al deziluziei şi prăbuşirii. Acţiunea se petrece într-o primă parte în atmosfera magică a Rivierei franceze a anilor 20, când abia se stinseseră ecourile războiului: "Cam la jumătatea drumului între Marsilia şi graniţa italiană, se afla un hotel mare, superb, de culoare trandafirie. (…) Dimineaţa, devreme, imaginea îndepărtată a oraşului Cannes, străvechile fortificaţii trandafirii şi albicioase, Alpii vineţii care străjuiau Italia se răsfrângeau în apă şi tremurau acolo în unduiri şi cercuri urcate prin ierburile marine din limpezimile-i nu prea adânci (…) roua se usca prin pini". Prin ochii unei actriţe aflate la început de carieră, Rosemary Hoyt, vedem un cuplu perfect, Nicole şi Dick Diver, frumoşi, bogaţi, amestec de candoare şi oportunism. Dick e medic psihiatru, Nicole e o tânără afectată de schizofrenie. Partea a doua a romanului relaţia lui Dick cu Nicole, care i-a devenit şi pacientă, se deteriorează treptat, până la distrugere. Dick se hotărâse să o vindece pe Nicole, de care se îndrăgostise şi să devină un medic de excepţie: "În ceasurile moarte şi albe din Zurich, privind din salonul vreunei case străine în strada de unde urca strălucirea câte unui felinar, se gândea că visase să fie un om bun, plin de iubire, curajos şi înţelept, dar că acum constata că totul era foarte dificil. Ar mai fi vrut de asemenea şi să fie iubit, dacă şi-ar fi găsit şi el locul într-un asemenea sentiment". Nicole se însănătoşeşte treptat, vindecarea ei coincide cu moartea iubirii; începe o relaţie cu un alt bărbat, în vreme ce Dick cade în beţie, pleacă din Europa înapoi în Statele Unite (în blânda noapte americană) şi se pierde ca medic în orăşele prăfuite de provincie.

Despărţirea celor doi e o pagină memorabilă:
"- Profesia mea mă pune uneori în contact cu companii îndoielnice.
Ea începu să plângă de mânie la insulta aceasta.
- Eşti un laş! Ţi-ai ratat viaţa şi vrei să arunci vina pe mine.
Când nu-i mai răspunse nimic, ea reîncepu să simtă fascinaţia hipnotică a inteligenţei lui, uneori exercitându-se fără putere, dar totdeauna cu substraturi de adevăruri peste adevăruri pe care ea nu le putea frânge, şi nici măcar fisura. Şi, iarăşi, încercă să i se împotrivească, aruncându-şi în lupta cu el ochii ei frumoşi, aroganţa catifelată, de câine de rasă, trecerea ei, acum înfiripându-se, spre un alt bărbat, resentimentul acumulat de-a lungul anilor; lupta împotriva lui cu banii ei, cu credinţa că sora ei îl antipatiza şi că acum era alături de ea; cu gândul la noii duşmani pe care el şi-i făcea datorită amărăciunii lui, cu viclenia ei alertă împotriva încetinelilor lui la masă, sănătatea şi frumuseţea ei împotriva deteriorării lui fizice, lipsa ei de scrupule împotriva moralităţii lui în lupta aceasta lăuntrică se folosi chiar şi de slăbiciunile ei, făcând uz, cu bravură şi cu curaj de cutii vechi şi farfurii, ceşti şi sticle, de receptaculele golite ale păcatelor, greşelilor, jignirilor ei ispăşite. Şi deodată, în mai puţin de două minute, ea îşi cuceri izbânda, şi se justifică faţă de sine însăşi fără minciună sau subterfugiu, tăie pentru totdeauna legăturile. Apoi se îndreptă, cu picioarele moi şi scuturată de suspine reci, către căminul acum, în sfârşit, al ei.
Dick aşteptă până când ea se făcu nevăzută. Apoi îşi lăsă capul pe parapet. Cazul se încheiase. Doctorul Diver era liber".

Dick va fi incapabil să redevină ceea ce a fost sau să îşi refacă viaţa.

F. Scott Fitzgerald - "Blândeţea nopţii". Editura RAO. Traducere, prefaţă, tabel cronologic şi note de Mihai Moroiu. 605 pag.