O carte pe zi: „Cartea nimicurilor” de Dănuţ Ungureanu

„Puteam să-i zic <<Cartea Nimicurilor>>.”

Dănuţ Ungureanu este scriitor şi jurnalist. De-a lungul timpului a abordat o paletă largă de genuri, de la science fiction, publicistică, thriller, romance. „O repet mereu, ceea ce scriu pentru mine nu-mi va aduce nici avere nici glorie. Îmi provoacă însă o mare plăcere coagularea unei lumi imaginare, a cărei evoluţie stă în puterea mea, viaţa personajelor, care de la un moment dat încep să se ocupe singure de ele însele, pasajele de suspans, o descriere reuşită, finalurile. Sunt încântat când termin un text şi-l văd rotund, pe picioarele lui, capabil să transmită ceva, altcuiva decât mie. De aceea, pentru mine, scrisul (nu pentru a mă întreţine, ci fiindcă am avut o idee), e pe acelaşi palier cu alte plăceri pe care mi le ofer în viaţă: călătoriile, reuniunile cu prietenii, muzica, grădinăritul, filmul (o, da, filmul!).”

Un fel de romance este şi romanul semnalat astăzi, publicat la sfârşitul anului trecut.

O femeie, Antonia, Toni, caută un bărbat care a fost iubirea ei pe când era studentă; şi a poveştii de dragoste dintre ei. Pentru ea, nu fusese primul bărbat, dar prima iubire şi singura. El voia să ajungă scriitor. Dar ideea unei căsătorii şi a unei stabilităţi îl îngrozea. A forţat despărţirea şi şi-a continuat viaţa; singur sau într-un fel singur. Şi-a continuat viaţa şi Antonia, a terminat facultatea, s-a întors în oraşul natal, Giurgiu, s-a măritat, a avut două fete.În timpul acesta, Dani duce o viaţă de boem, două căsătorii ratate, petreceri cu nemiluita, încercarea de a scrie o carte de succes, care se lasă aşteptată, multe amante. Apoi dispare. La propriu. Nimeni nu mai ştie nimic despre el

Iar Toni, după douăzeci şi cinci de ani, revine cu probelme în Bucureşti, vrea să afle, însă nici prietenul cel mai bun al lui Dani nu ştie nimic. Îi cere acestuia o listă cu femeile din viaţa lui Dani, le contactează, le află poveştile, aventurile sau relaţiile cu bărbatul iubit cândva. Iubiri, trădări, ură, indiferenţă, una după alta; fiecare ar fi putut fi (sau poate va fi) un roman în parte. După o lună, soţul o găseşte, izbucneşte un scandal, sfârşit cu un viol.

Iar Dani urmăreşte de acolo de sus totul, chiar şi finalul amintit.„Ai trăit de şapte ori mai mult decât cu mine cu bărbatul ăsta. Viaţa noastră împreună n-a fost decât un episod, o întâmplare, secvenţe puse cap la cap, ca într-un film experimental. Viaţa ta de atunci încoace, fiind singura pe care ai trăit-o cu adevărat, nu poate fi decât cea potrivită.”

Scria Dănuţ Ungureanu pe Facebook, după apariţia cărţii: „Ce mai e însemnat, esenţial, în lumea şi vremurile acestea? Adevărul dureros e că te poţi desprinde de toate cele fără de care n-ai fi conceput să trăieşti. Se duc pe rând, când le-a venit vremea...Este povestea iubirii evocate de <<Cartea nimicurilor>> cu erotism duios şi fascinant, dar pe alocuri nestăpânit şi brutal.”

Dănuţ Ungureanu – Cartea nimicurilor. Editura Tritonic, colecţia Caşmir. 258 pag.