O carte pe zi: „Câteva feluri de a dispărea”, de Flavius Ardelean

Într-un interviu acordat cu ceva vreme în urmă, scriitorul Flavius Ardelean afirma că „Literatura nu e chiar pentru oricine. Literatura poate devora cu uşurinţă un om.” Întrebat ce vrea să facă să vibreze în oamenii care îl citesc, spunea: „În primul rând mi-ar plăcea să aibă satisfacţia cuvântului ce sună bine. Să simtă propoziţiile şi frazele ca lucruri vii, care nu ţin nici de autor şi nici de cititor, ci vin printre noi doar pentru a ne bucura. Da, savoarea limbii. Apoi să fie surprinşi. Îmi place să le înşel aşteptările şi să-i provoc, să le ofer lecturi ceva mai grele decât poate şi-ar dori, să-i fac să simtă personajele ca pe vechi prieteni sau duşmani. Să muncească un pic la construcţia lumii pe care o clădim împreună în timpul lecturii. Nu îmi propun nimic anume, evit să postulez şi să impun prea mult, dar dacă ceva din mine rămâne captiv în acea capsulă a timpusufletului pe care o numim carte, mi-ar plăcea să simtă şi ei acel ceva.”

Flavius Ardelean s-a născut la Braşov în 1985. Este un autor de literatură fantastică şi de groază pentru adulţi şi copii, a publicat şapte romane şi trei volume de povestiri pentru care a primit două premii Colin pentru literatură fantastică. A tradus cinci romane din engleză şi germană. A fost nominalizat de două ori consecutiv la premiul Tânărul Prozator al Anului în cadrul Galei Tinerilor Scriitori din Bucureşti pentru romanele sale din ciclul „Miasma”. Prima sa carte pentru copii, „Bezna. Povestitorii din conacul lui von Veltheim”, a fost nominalizată la premiul Cartea Anului 2018 în cadrul Premiilor Anului în Cultură la Braşov. Din 2018 este bateristul formaţiei de rock RoadkillSoda. În prezent trăieşte la Braşov. „Bucla de feedback în muzică este cu totul alta decât în literatură – vezi în aceeaşi seară bucuria pe chipul celor din public; în lumea cărţilor trebuie deseori să aştepţi luni, dacă nu chiar ani, să afli că ai adus cuiva bucurie. Şi de multe ori chiar habar n-ai. Eşti tu cu tine.”

Ciclul Miasma cuprinde mai multe romane: Miasma. Tratat de rezistenţa materialelor, Misama #1. Scârba sfântului cu sfoară roşie şi cel de faţă, Miasma #2. Băşica Lumii şi a ne’Lumii. Romanele ilustrează foarte bine genul – rar la noi – dark fantasy. Poveşti care se adaugă una alteia şi pot continua la nesfârşit, dacă fantezie există la nesfârşit, iar în cazul lui Flavius Atrdelean pare să fie inepuizabilă.
O altă carte semnată de Flavius Ardelean se cheamă „Acluofobia (zece povestiri macabre)”.

Cu povestiri macabre continuă şi în volumul pe care îl semnalăm astăzi – „7 povestiri despre demonii din noi şi din jurul nostru”. Scriu editorii: „Un ghem negru din măruntaiele pământului preia controlul asupra unei şcoli. Un monstru mitic face ravagii într-un sat uitat de lume. Gunoiul îmbracă forme nemaîntâlnite într-un oraş de provincie. Pe un tărâm straniu, regresia oamenilor e inevitabilă, iar poveştile de dragoste nu pot fi salvate. Acestea sunt doar câteva dintre lucrurile pe care le vei găsi în cuprinsul acestei cărţi, care se învârte în jurul dispariţiei, într-o formă sau alta.”

Coordonatoarea colecţiei n’autor, Eli Bădică, face o seamă de precizări: „Flavius Ardelean este un prozator cu o scriitură deja matură şi o voce distinctă în peisajul literar autohton. Confirmă aceste lucruri în volumul de faţă, pe care nu poţi să nu-l citeşti cu plăcere, în ciuda faptului că întunericul locuieşte în toate istoriile pe care ni le spune, în pofida faptului că nu există nicio speranţă de salvare pentru personajele sale. Lumile pe care le construieşte sunt atât de posibile, atât de autentice, încât te înspăimântă. «Câteva feluri de a dispărea» este un adevărat tur de forţă. Unul în care, povestire după povestire, ţi se vor infiltra în minte doze precise de uimire şi de groază şi te vor trece fiori pe şira spinării.“

Flavius Ardelean – Câteva feluri de a dispărea. Editura Nemira, colecţia n’autor. 222 pag.