O carte pe zi: „Cineva în oraşul ăsta te iubeşte” de Corina Ozon

La baza planului, domnul Vigo sau Maestro, care „lucrase la programul de decodare a numărului Pi şi i-au promis control asupra tehnologiei Marelui Oraş şi includerea într-un program de nemurire, cum îi spun ei, prin injectarea de nanobiţi programaţi să regenereze celulele îmbătrânite”.

Din acest citat se înţeleg ideea şi acţiunea complicată a acestui roman, care nu e chiar poliţist, e mai degrabă un thriller în care se amestecă elemente poliţiste cu altele science fiction.

Un roman cu o intrigă complicată, cu răpiri, crime, răsturnări de situaţie şi fireşte un deznodământ neaşteptat. Principalele personaje - doi investigatori, Gloria şi David, cu metode hibride de anchetă, un alt personaj, Leon, un tânăr cu performanţe în cariera lui tehnologică.

O luptă între bine şi rău. O competiţie pentru controlul absolut al unei societăţi prin tehnologie. Şi probabil, spune autoarea, prima carte românească în care apare ca personaj şi Chat GBT. Şi un sfârşit care, aproape sigur, permite o continuare (sau mai multe).

„Aveam în minte de vreo şase ani – declara Corina Ozon într-un interviu - să scriu un roman poliţist, iar prima tentativă timidă am avut-o cu romanul <<Codul lui Zoran>>, apărut în 2018 la Editura Herg Benet. Spun timidă, pentru că nu este un policier sută la sută, ci mai mult un roman social, despre un inginer care ajunge om al străzii. Am considerat că scrierea unui roman poliţist necesită o experienţă şi o maturitate auctorială, aşa că am lăsat ideea la dospit un pic împreună cu câteva pagini pe care le consideram la acea vreme începutul cărţii. Însă chiar înainte de începerea pandemiei, la sfârşitul anului 2019 m-am mutat în altă locuinţă, tot în Bucureşti. Iar într-o zi, explorând zona, am dat de un gang dintr-un bloc pe care se afla o inscripţie cu graffitti, cum sunt multe prin oraş. Dar aceasta m-a ţintuit câteva minute şi imediat am ştiut că va fi titlul cărţii: Cineva în oraşul ăsta te iubeşte, aceasta era inscripţia. Aveam deja ţesută schiţa unei societăţi underground de artă stradală ca formă de comunicare, iar acest mesaj mi s-a părut de-a dreptul providenţial. Deja mă pregăteam pentru presusţinerea şi susţinerea tezei doctorale, care are în problematica ei impactul noilor tehnologii asupra oamenilor, subiecţii fiind în lucrarea mea scriitorii români. Cumva devenisem auctor şi productor şi în viaţa de zi cu zi, iar toată experienţa doctorală m-a atins profund inclusiv în scriitură. Astfel am reîncadrat povestea, eroii mei, prototipuri clasice de altfel, folosind instrumente ale tehnologiei moderne”.

Totul porneşte de la Pi şi se învârte în jurul lui Pi, literă şi număr, care reprezintă un cod de acces spre o tehnologie. Iar cine stăpâneşte tehnologia, stăpâneşte lumea, ba chiar şi nemurirea.

Corina Ozon – Cineva în oraşul ăsta te iubeşte. Prefaţă de Dan Burcea. Editura Trei. 302 pag.