O carte pe zi: „Dante in love. O iubire dincolo de timp” de Giuseppe Conte

De la început trebuie să spunem că există două cărţi cu acest tilu. Una fost scrisă de englezul A.N. Wilson în 2012, dar nu este încă tradusă în româneşte, din câte ştim, deşi originalul poate fi găsit în librării. A doua este cea pe care o semnalăm astăzi, publicată în 2021 de italianul Giuseppe Conti, un foarte cunoscut scriitor care, alături de alţi câţiva, a pus bazele unui curent literar sau unei tendinţe numite modernismul utopic.

Romanul este unul surprinzător

Scriu editorii: „După şase sute nouăzeci şi nouă de ani, Tatăl Ceresc îi permite lui Dante să coboare din Paradis în Florenţa zilelor noastre, pentru a-i răsplati iubirea pentru poezie şi frumuseţea pământească. Ghemuit pe treptele Baptisteriului, el urmăreşte, nevăzut, spectacolul femeilor care îi trec prin faţa ochilor şi reia vechiul său proiect de alegere a celor mai frumoase şaizeci dintre ele.

In a optsprezecea noapte, o tînără studentă străină, Grace, îi dă pentru prima dată impresia că îi simte prezenţa. Aşa că o urmăreşte într-o amuzantă serie de întâlniri şi îi vorbeşte, de parcă ea l-ar putea auzi, despre dragostea pentru muza sa, Beatrice, şi despre experienţa sa de veşnic îndrăgostit.

Apoi o invită să plece împreună intr-o călătorie de dragoste pe vasul magic trimis de vrăjitorul Merlin. După ce Grace sărută portretul poetului, povestea va deveni o incursiune in lumi fantastice dominate de iubirea cea mai pură.”

„Nu am trup. Sunt complet invizibil, ai putea să calci peste mine, să treci prin mine, fără să ştii măcar că sunt acolo. Dar mai am raţiune şi pasiuni, dorinţe, amintiri de pe vremea când eram ca tine, când eram om. De aceea îţi vorbesc.”

”Imaterial, invizibil şi condamnat să văd şi să ascult, să percep mirosurile. În calitate de umbră, probabil că nu am nici măcar dreptul la un nume, dar am avut unul şi sunt sigur că tu-l ştii.”

”Sunt un om, un suflet redus la o umbră, iar această condiţie a mea nu e eternă.”

„Cuibărit în acest loc, am privit femeile trecând, am încercat să alcătuiesc lista celor şaizeci de regine.”

„Se schimbă îmbrăcămintea, coafurile, accesoriile, obiceiurile, dar frumuseţea nu se schimbă, pentru că ea nu are nimic de-a face cu ceea ce e trecător.”

„Nu există nicio doctorie pentru boala dragostei.”

„Iubirea răneşte şi salvează, sanctifică şi condamnă.”

„O femeie te-a respins, ai fost părăsit, ai pierdut în mod tragic persoana iubită? Ştii ce poţi face? Doar un singur lucru, să iubeşti, să continui să iubeşti.”

„Atracţia faţă de frumuseţea feminină trăia în mine ca umbră cu aceeaşi intensitate ca atunci când aveam trup de carne.”

Partea a doua a cărţii este la fel de interesantă. Autorul povesteşte cum editorul său i-a cerut, la începutul pandemiei, să scrie o carte despre Dante – se apropia marcarea a şapte sute de ani de moartea sa. Cum s-a apucat de scris, recitind tot ce scrisese Dante, cum a descoperit ideea că „singura creatură născută cu adevărat din fantezie este fantoma”. Cum a mai descoperit că Dumnezeu este Iubire. Cum a conceput această carte. Urmează câteva micro-eseuri, să le spunem, pornind de la versuri din Dante. Fabuloase.

Neapărat de citit.

Giuseppe Conti – Dante in love. O iubire dincolo de timp. Traducere de Elena Bănică. Editura RAO. 243 pag.