O carte pe zi: "Dialoguri secrete. Cum se roagă scriitorii şi personajele lor", de Ioana Pârvulescu

În momente de cumpănă, oamenii se roagă. Ioana Pârvulescu crede că rugăciunea "e înscrisă în genele omenirii, indiferent de credinţa în zei, în Dumnezeu sau în Allah, şi chiar şi la atei, cred că rugăciunea există undeva ascunsă. Ea se iveşte în momente de un dramatism extrem şi, în acest sens, cred că în «Dialoguri secrete», este o istorie dramatică a omenirii, şi cu momente bune, căci rugăciunea apare şi în momente bune, dar, în general, sunt momente de tensiune maximă".

Aceasta este esenţa cărţii de faţă, o carte de literatură care prezintă 37 de scriitori (plus un muzician, Mozart) şi rugăciunile lor, alături de câte un comentariu realizat de Ioana Pârvulescu. "S-ar putea ca unii s-o ia drept o carte de rugăciune, ceea ce ea nu este... În plus, unii ar putea să creadă că comentariul meu e teologic, iarăşi, nu e cazul. Nu mi-am propus aşa ceva. Abordările sunt foarte diferite". "Am ales 37 de autori din marea bibliotecă a lumii, de la Homer şi Platon până la Ionesco, Cioran, N. Steinhardt şi Mircea Cărtărescu şi am încercat să-i citesc ca şi cum aş face-o pentru prima dată - se confesează Ioana Pârvulescu. Bănuiala mi s-a confirmat: m-au recucerit prin actualitate şi prin câteva detalii care - mi s-a părut - schimbă totul. Punctul de pornire este întotdeauna o rugăciune din cărţile lor, iar comentariul liber prin care m-am legat de acestea trece firesc de la literatură la viaţă. Deşi rugăciunea este un moment liric sau dramatic, cartea a ieşit preponderent epică. Adevărul este că îmi place să povestesc. Fie şi cărţile din bibliotecă, fie şi vieţile bieţilor oameni, vieţile eroicilor oameni care le-au scris. Precum şi, iată, dialogurile lor secrete".

Fiecare capitol este precedat de o ilustraţie realizată de Mihail Coşuleţu şi de textul rugăciunii care constituie premisa interpretărilor.

Cartea începe cu Homer, cu "rugăciunea unei mame", a lui Thetis pentru fiul ei, Ahile, "răspunsul unei mame care, după ce şi-a născut copilul, îi aude chemarea şi din fundul oceanului". Virgiliu apare cu o rugăciune din Eneida (29-19 î.Hr), cu puţin înainte ca zeii să dispară din cerul lor. Urmează Lucreţiu, Platon, Seneca, Epistet, Shakespeare, Pascal, Goethe, Lamaretine, Tolstoi, Rilke, chiar şi contem porani. Literatura română apare cu o rugăciune a diaconului Coresi, Heliade-Rădulescu, Petre Ispirescu, Crenagă (preferatul autoarei), Eminescu, Alecsandri, I.L. Caragiale, Vinea, Arghezi, Ionesco, Cioran, Galaction, Steinhardt, Cărtărescu. Vom descoperi tot felul de rugăciuni: către zei, către fiinţe, către semeni, către noroc, rugăciuni ale copiilor şi invocaţii.

Cioran ("misticul fără credinţă"): "Tot ce nu este rugăciune este nimic".

Admirabile desenele lui Mihail Coşuleţu. Născut în 1982, acesta a terminat Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, în 2007, e considerat un artist cerebral care şi-a exprimat ideile în cele mai variante moduri - pictură, desene tridimensionale din metal, colaj, bricolaj şi imagine digitală - animaţie sau video.

Ioana Pârvulescu - "Dialoguri secrete. Cum se roagă scriitorii şi personajele lor". Editura Humanitas. Desene de Mihail Coşuleţu. 317 pag.