O carte pe zi: „Dublu Exitus. Vânătoare de spioni în plin război rece” de Trevor Barnes

Dacă vreţi să citiţi o carte de spionaj absolut remarcabilă, cu acţiune trepidantă şi fapte şi documente reale, copleşitoare, nu ezitaţi să deschideţi cartea pe care o semnalăm astăzi. Cartea vorbeşte despre unul dintre cele mai teribile cazuri de spionaj din timpul Războiului Rece. În plus, este şi una foarte nouă, a apărut în Marea Britanie în orginal anul trecut şi se referă la perioada dinurmă cu vreo cincizeci de ani şi chiar mai bine, când nici nu se puteau face publice ca astăzi fel şi fel de informaţii, pentru că organsimele/organizaţiile care se luptau cu spionajul, practic… nu existau.

De pildă, în 1961, MI5, agenţia de informaţii din Marea Britanie, era o organizaţie secretă şi în mod remnarcabil, nu exista nicio referire la ea în prima ediţie, din 1962, a legendarei şi curpinzătoarei ”Autonomii a Marii Britanii” a lui Anthony Simpson. Existenţa serviciului de securitate a a fost recunoscută oficial abia în 1989! Rolul şi existenţa lui MI6, Agenţia de informaţii externe, erau şi mai obscure. În aşa fel încât, era o mare problemă când erau prinşi spioni şi ajungeau în faţa tribunalelor.

Scrie Trevor Barnes: „Cu numărul copleşitor de dovezi de spionaj acumulate în urma arestărilor, nu exista îndoială că urmărirea penală era adecvată şi avea şanse de succes. Niciun acuzat nu mărturisise. Asta însemna că un număr considerabil d eprobe delicate, nedestinate publicului, trebuiau aduse în faţa instanţei. Întrebarea care se punea era cât de mult din caz trebuia audiat in camera şi dacă guvernul trebuia să aţâţe flăcările publicităţii. Hollis (director general al MI5) era susţinător ala cestui înveşiş ermetic al discreţiei şi se mândrea cu aranjamentele excelente cu persa, care asigura că ziarele nu făceau referire la Servicul de Securiatte. Rolul şi dovezile Serviciului de Securitate era esenţiale pentru succesul acuzării. Această probelmă dificilă avea să fie rezolvată chemând minim de ofiţeri MI5 să depună mărturie în mod anonim şi soplictând presei, în cea mai mare parte docilă, să nuîncalce acest paravan al discreţiei creat de comun acord.”

Scriu editorii: „Reţeaua spionilor din Portland a fost unul dintre cele mai teribile cazuri de spionaj din timpul Războiului Rece. Întreaga lume a intrat în stare de şoc atunci când a fost dezvăluită activitatea tenebroasă a ilegalilor" KGB – spioni sovietici care acţionau sub identităţi false, furate de la persoane decedate. Povestea uimitoare, dar adevărată, despre vânătoarea de spioni desfăşurată de MI5 vine direct din universul afacerilor de spionaj şi este expusă aici prin folosirea, pentru prima dată, a unor dosare până acum secrete, deţinute de MI5 şi FBI, a câtorva arhive private şi a interviurilor originale. Tentaculele acestei afaceri de spionaj au cuprins întreaga planetă – din America până în URSS, Canada, Noua Zeelandă, Europa şi Marea Britanie.”

Trevor Barnes – Dublu Exitus. Vânătoare de spioni în plin război rece. Traducere din limba engleză de Maria Adam. Editura RAO. 443 pag.