O carte pe zi: "Enciclopedia statelor lumii", de Horia C. Matei, Silviu Neguţ, Ion Nicolae

Ajunsă la cea de-a XVI-a ediţie, la 45 de ani de la prima, Enciclopedia statelor lumii s-a convertit într-un reper al vitregitei enciclopedistici româneşti. Un proiect care s-a bucurat de continuitatea necesară - acelaşi colectiv, aceleaşi obiective şi aceeaşi viziune -, aceeaşi perseverenţă şi încredere că o asemenea carte este necesară şi poate răspunde nevoilor unui public variat, acelaşi, până la penultima ediţie, prefaţator-mentor, Mircea Maliţa, dispărut în 2018.

Ediţia de faţă, prima al cărui cuvânt-înainte este semnat de autori, reprezintă, un omagiu adus celui care, cum spun autorii, a făcut posibilă apariţia ei, asumându-şi responsabilitatea într-o epocă în care cenzura decidea ce se poate tipări şi ce nu şi i-a însoţit timp de peste patru decenii. Cu convingerea exprimată mai ales în ultimele ediţii, în plin avânt al globalizării, că statelor le revine încă un important rol.

Avem astăzi, când întreaga omenire este afectată de un nevăzut inamic - virusul rapid globalizat - o demonstraţie clară a viabilităţii acestei credinţe: nu există soluţii globale şi fiecare stat a trebuit şi, mai ales, va trebui să ia decizii proprii pentru propria salvare. Sigur, cu privirile îndreptate spre comunităţile şi organizaţiile suprastatale din care face parte, cu apeluri şi speranţe în solidaritate.

Articolele consacrate fiecăruia dintre cele 195 de state suverane de astăzi constituie tot atâtea micromonografii cuprinzând informaţii din toate domeniile: geografie, istorie, credinţe, limbă sau limbi, organizare statală, economie, turism, cât şi sub aspectul situării în ierarhia internaţională (statisticile de la sfârşitul volumului sunt o ilustraţie grăitoare). Ele oferă, implicit, un răspuns la multele de ce-uri ale acestei situaţii: de ce, în condiţiile globalizării, numărul statelor a crescut, de ce modificările de graniţe, de ce schimbările, uneori bruşte, pe plan politic, de ce schimbările, uneori la fel de bruşte, în opţiunile oamenilor exprimate în alegeri, de ce rapide urcări sau coborâri în diverse ierarhii mondiale etc. De ce unele ţări au simţit nevoia să-şi schimbe numele (ca în cazul recent al Swazilandului, devenit Eswatini), altele capitala (cazul cel mai spectaculos fiind al Kazahstanului, care în 1997 a convertit un oraş provincial din inima stepelor Asiei Centrale, Akmola - cu numele schimbat în Astana - într-o foarte modernă capitală prin contribuţia unor mari arhitecţi de talie internaţională, toate acestea la iniţiativa preşedintelui Nursultan Nazarbaiev, retras din funcţie în 2019, dar rămas la la vârful puterii, al cărui nume, Nursultan, îl va înlocui în acelaşi an pe cel de Astana). De ce a fost nevoie de aproape trei decenii ca Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei să i se recunoască numele de Macedonia de Nord, dobândind şansa atât de râvnitei integrări euro-atlantice. De ce s-a prăbuşit în multe ţări din Uniunea Europeană tradiţionala axă politică stânga-dreapta, fenomen evidenţiat de recentele alegeri europarlamentare, soldat cu un Parlament European fragmentat. Cât de eficient va fi acesta în perioada de criză, neîndoielnic gravă, după actuala pandemie? Răspunsurile la acestea şi la multe alte întrebări pot fi găsite citind evenimentele politice recente în contextul întregii istorii a fiecărui stat.
Nu puteau lipsi, în epoca în care se repetă obsedant că o imagine face cât o mie de cuvinte, ilustraţiile: câte două hărţi alb-negru pentru fiecare stat şi color ale continentelor, ilustraţii color cu drapelele şi capitalele tuturor statelor.

Ediţia actuală - încheiată odată cu momentul iniţial al declanşării epidemiei care a globalizat izolarea- va deveni astfel un alt fel de reper, de neocolit: cum era (deja putem folosi trecutul) lumea în martie 2020 şi cum va fi după. De ce?

În condiţiile actuale, când librăriile sunt închise, cartea poate fi procurată direct de la editură (www.meronia.ro, telefon: 0727 328 816).

Horia C. Matei, Silviu Neguţ, Ion Nicolae - "Enciclopedia statelor lumii, ed. a XVI-a. Statistici mondiale: Adrian Kanovici. 398 hărţi, ilustraţii color ale tuturor capitalelor şi drapelelor statelor de pe glob". Editura Meronia, 2020, 864 pag.