O carte pe zi: „Focul grecesc” Leonid Iuzefovici

Focul grecesc a fost o armă inventată de bizantini al cărei secret n-a fost înţeles nici până astăzi. Odată aprins, focul nu mai putea fi stins decât cu urină sau nisip. Lansarea focului se făcea printr-un sistem de conducte care porneau din vârful catargului corăbiei bizantine şi se proiecta pe nava duşmană prin ajutajul aflat pe ornamentul din prora corăbiei (femeie sau balaur). Odată deschis vasul (de obicei o amforă) şi intrând în contact cu aerul, "Focul grecesc" se amorsa şi se turna de pe platforma catargului (de obicei unic la acea vreme). El ajungea, prin conducte, la corabia inamică, pe care o incendia. Asupra oamenilor focul avea efecte devastatoare, căci avea proprietatea de a arde şi sub apă, deci nici măcar o săritură în apa mării nu îi mai salva pe cei atinşi de această armă.

Odată cu căderea Constantinopolului în mâinile otomanilor a dispărut şi reţeta, care era păstrată secretă de greci. Pornind de la aceste fapte, scriitorul rus ţese romanul prezentat astfle de editori:

„În anii 1820, cei care erau de partea grecilor răsculaţi împotriva stăpânirii otomane se numeau „filoeleni“. Filoelen se consideră şi eroul principal al romanului Focul grecesc, subcăpitanul în retragere Grigori Mosţepanov, un rebel el însuşi, hotărât să dea în vileag abuzurile de la fabrica metalurgică din Nijni Taghil, oraş din Ural. Mosţepanov încearcă în acelaşi timp să propună ţarului Alexandru I un instrument secret care ar contribui la victoria grecilor asupra turcilor, dar demersurile lui rămân fără rezultat şi el însuşi e cât pe ce să fie surghiunit în Siberia. Scăpând printr-o întâmplare, Mosţepanov ajunge în Grecia şi se alătură unui batalion de filoeleni, urmând să joace – din nou, mai degrabă accidental – un rol important în desfăşurarea Războiului de Independenţă al grecilor.

Pornind de la evenimente şi personaje reale, dar dând frâu liber imaginaţiei, Leonid Iuzefovici ţese în acest roman mai multe fire ale intrigii, care, pe rând, se intersectează şi se depărtează, creând un desen complex şi enigmatic, în care regăsim nu doar ambiguitatea deconcertantă şi triumfătoare a vieţii omeneşti, ci şi subtile trimiteri la vremurile de azi.”

„Iuzefovici este un autor care ştie valoarea cuvintelor şi pentru care simplitatea stilului e o virtute... Iată o proză tipic rusească de cea mai bună calitate, scrisă într-un limbaj superb, precis şi clar.“ Lev Danilkin

„Iuzefovici este, fără îndoială, unul dintre marii scriitori ai literaturii ruse de astăzi.“ Konstantin Milcin

Leonid Iuzefovici – Focul grecesc. Roman alcătuit din jurnal , scrisori şi convorbiri imaginare ale eroilor cu interlocutori absenţi. Traducere din limba rusă de Anca Irina Ionescu , revizuită de Justina Bandol. Editura Litera, colecţia Clasici contemporani. 415 pag.