O carte pe zi: ”Frica şi libertatea” de Keith Lowede

„Cartea aceasta a reprezentat o încercare de a marca modul în care al Doilea Război Mondial şi consecinţele lui materiale şi psihologice ne-au transformat vieţile.”

Surprinzător, încă se mai poate scrie admirabil despre al Doilea Război Mondial. Cartea de faţă a apărut în urmă cu trei ani, iar autorul ei, Keith Lowe, născut în 1970, este scriitor şi istoric cu mare autoritate, iar domeniul său predilect de cercetare este chiar ultimul război mondial. Despre care scrie, în epilog:

„Al Doilea Război Mondial nu a fost un eveniment ca oricare altul - el a schimbat o lume. În timp ce forţele armate străbăteau globul de la un capăt la altul, devorând economii întregi şi sacrificând fără să ezite deopotrivă civili şi militari, chiar şi cei aflaţi in miezul violenţelor puteau să vadă că se distrugea ceva fundamental. <<Trebuie să înţelegeţi că moare o lume>>, remarca în 1949 Ed Murrow, un reporter american de război; <<valorile vechi, vechile prejudecăţi şi fostele centre de putere şi prestigiu sunt re ducă>>. Aliaţii de pe ambele ţărmuri ale Atlanticului - şi ale Pacificului - au intrat în război contra Germaniei şi Japoniei cu credinţa că luptau ca să menţină un anume stil ce viaţă. În realitate, aveau să devină ei înşişi spectatorii dispariţiei acelui stil de viaţă.

Lumea care a luat naştere în 1945 era cu totul diferită de cea care începuse războiul. Pe de o parte, din punct de vedere fizic, purta numeroase cicatrice şi era traumatizată din punct de vedere psihologic: oraşe întregi fuseseră distruse, naţiuni întregi, mistuite şi, în cea mai mare parte a Europei şi a estului Asiei, comunităţi întregi, nimicite sau dislocate. Sute de milioane de oameni au fost expuşi violenţelor la o scară pe care nu şi-o imaginaseră până atunci. Pe de altă parte, lumea din 1945 era probabil mai unită decât fusese vreodată. În focul războiului s-au format prietenii şi, pentru o vreme, a existat cu adevărat speranţa că aceste prietenii vor putea fi continuate şi în vreme de race. Sfârşitul războiului a adus şi el un sentiment de uşurare pe care oamenii de pretutindeni aveau să şi-l reamintească pentru tot restul vieţii lor. Aceste două forţe - frica şi libertatea - se vor număra printre cele mai importante imbolduri care vor duce la crearea lumii postbelice.

Cartea aceasta a reprezentat o încercare de a marca modul în care al Doilea Război Mondial şi consecinţele lui materiale şi psihologice ne-au transformat vieţile. În capitolele de început, am demonstrat cum, într-un efort de a face faţă violenţei şi cruzimii la care tocmai fuseseră martori, oamenii de pretutindeni au adoptat noi moduri de a gândi. Li s-a prezentat un univers populat de eroi, monştri şi martiri. Şi-au imaginat războiul ca pe o luptă titanică între bine şi rău. Au creat o mitologie care dădea sens incompre­hensibilului, care le întărea credinţa că sacrificiile lor meritau făcute şi le dădea speranţa că întunericul fusese alungat pentru totdeauna.

O astfel de gândire a fost cea care a permis lumii să-şi revină atât de repede pe cât a făcut-o. Eroii noştri au continuat să se comporte eroic şi să-şi asume responsabilitatea pentru impunerea ordinii, pentru construirea unor instituţii noi şi pentru a purta de grijă naţiunilor distruse, până când acestea îşi vor recăpăta vitalitatea. Cei pe care noi i-am considerat monştri au fost distruşi, aduşi în faţa justiţiei, făcuţi să amuţească, îmblânziţi şi, uneori, chiar reformaţi. Acolo unde a fost posibil, victimele războiului s-au retras să-şi oblojească rănile. Şi pretutindeni, toată lumea a început să aibă credinţa că răsărise o eră nouă.

S-a născut astfel o epocă a idelaurilor.”
Cartea lui Keith Lowe mai vorbeşte despre cum oamenii şi-au imaginat utopii pentru a edifica o lume mai bună, inclusiv una guvernată la nivel mondial; cum s-au prăbuşit imperii şi în locul lor au luat naştere două superputeri aflate într-o acerbă cursă a înarmării nucleare, cum s-au format blocuri pe baze ideologice şi geopolitice, antrenate vreme de decenii într-un costisitor Război Rece; cum s-au amplificat mişcările naţionale şi naţionalismul a luat amploare, dar, în paralel, statele şi naţiunile au început să se scindeze, la fel comunităţi şi chiar familii, provocînd astfel traume şi sentimente de pierdere care mai macină încă multe dintre societăţile de azi.
Toate aceste aspecte sunt tratate pornind de la poveştile de viaţă ale unor personaje reale ale căror destine au fost într-un fel sau altul profund afectate de război şi de urmările lui.

Keith Lowe – Frica şi libertatea. Cum ne-a schimbat vieţile al Doilea Război Mondial. Editura Polirom. Traducere de Cornelia Marinescu. 443 pag.