O carte pe zi: „Hotel Naţional” de Stavros Christodoulou

Interesul pe care-l poate stârni cititorului român opera lui Stavros Christodoulou, reprezentat al tinerei generaţii de prozatori ciprioţi, este dublat în acest caz de faptul că acţiunea se petrece în mare parte la Bucureşti. Personajul principal, Grigorios Mihail, este trimis de Partidul Comunist cipriot la şcoala de partid care funcţiona în anii ’50 iniţial la Braşov, apoi la Otopeni.

Povestea lui se împleteşte cu cea a lui Theodoris Kyrzis, refugiat politic grec, de care îl va lega o strânsă prietenie şi prin intermediul căruia cunoaşte îndeaproape viaţa comunităţii refugiaţilor politici, comunitate frământată şi debusolată, unii dintre membrii ei, între primii Theodoris Kyrzis, înţelegând prăpastia dintre idealurile pentru care luptaseră şi realităţile societăţii socialiste. Cei doi se vor îndepărta treptat, atât din cauza modului cum privea fiecare încrederea în partid şi în idealurile comuniste, cât şi a faptului că ajung să aibă o relaţie de iubire clandestină cu aceeaşi femeie, o tânără ospătăriţă de la Hotel Naţional, accesibil în epocă numai elitei comuniste.

Tânărul cipriot este racolat de securitate, devenind persoană de legătură a regimului Ceauşescu şi nevoit să deschidă o afacere în ţara sa. În fiecare vară, în luna iulie, se întâlneşte, la Bucureşti sau la Londra, cu „tovarăşul ministru” – numele de cod al reprezentantului securităţii – căruia îi raportează mersul afacerii şi tot ce era demn de semnalat pe plan politic în Cipru. Peste ani, în iulie 2014, protagonistul revine la Bucureşti, retrăind momente petrecute aici din anii când „visase o altfel de viaţă” şi constatând cu amărăciune cât de iluzorii fuseseră visele lui de tinereţe.

În cuvântul la ediţia românească autorul îşi prezintă explicit intenţia: „În romanul Hotel Naţional, acţiunea care se desfăşoară în prim-plan este povestea eroilor cu ideologie de stânga, care au trăit toate evenimentele din deceniul anilor ’50 până în zilele noastre. În plan secundar mustesc toate acele întrebări, căutări, speranţe dezminţite şi dezamăgiri legate de romantismul unei ideologii zdrobite în aparatul de represiune al puterii de stat. Nu este vorba de un roman istoric în sensul strict al termenului. Istoria este protagonistul invizibil al romanului întrucât evenimentele istorice determină în mod decisiv viaţa eroilor”.

În cuvântul-înainte scriitoarea ateniană Chrysa Fanti fixează romanul în tradiţia literaturii greceşti care a abordat tema Ocupaţiei şi a Războiului Civil, tradiţie reprezentată de nume de seamă precum Stratis Tsirkas, Dimitris Hatzis, Antonis Samarakis, Vasilis Vasilikos, Mari Douka.

Un roman a cărui scenă principală de desfăşurare este Bucureştiul anilor socialismului, descris de un profesionist al condeiului, jurnalist şi scriitor al cărui talent a fost salutat de critica literară încă de la debut, are toate atuurile să devină o lectură interesantă şi captivantă pentru cititorul român.

După studii de drept la Atena, Stavros Christodoulou (n.1963, la Nicosia) s-a dedicat carierei jurnalistice, pe care o practică de 30 de ani. Romanul său de debut, Hotel Naţional ( 2016, Editura Kalentis), a fost inclus pe lista scurtă a Premiilor de Stat pentru Literatură în Cipru, iar următorul, Ziua când râul a îngheţat (Editura Kastaniotis, 2018), a fost încununat cu Premiul pentru Literatură al Uniunii Europene în 2020 şi cu Premiul de Stat pentru Roman în Cipru.

Traducerea este semnată de Christina Christodoulou-Todea, fondatoare, în 1995, la Nicosia, a Alianţei Românilor din Cipru.

Stavros Christodoulou – Hotel Naţional. Traducere din limba neogreacă de Christina Christodoulou-Todea. Cuvânt-înainte de Chrysa Fanti. Cu un cuvânt al autorului la ediţia românească. Editura Omonia, colecţia Biblioteca de Literatură Neoelenă.