O carte pe zi: „Îndrăgostiţii de la miezul nopţii”, de Mieko Kawakami

Am semnalat în urmă cu câţiva ani la această rubrică o carte fenomen, care te duce în intimitatea unei femei, a tuturor femeilor, „Poveşti de vară”, a japonezei Mieko Kawakami. Una dintre cele mai bune cărţi apărute în ultimii ani. A mai fost, apoi, a aceleiaşi autoare, „Heaven”, şi ea semnalată în această rubrică. Acum e al treilea titlu, care se apropie ca intensitate, trăiri, scriere, de „Poveşti de vară”.

Eroina e corectoare, adică face o muncă nu doar migăloasă, ci şi extrem de dificilă, pentru că ori de câte ori ai citi un manuscris şi oricât de atent, tot rămân greşeli (e vorba de limba japoneză, cu ideogramele ei complicate); ca rezultat, nu există carte perfectă. O eroină care demisionează de la editura la care lucra şi devine corector freelancer. Un om singur între alţi oameni singuri, ca ea. Ştie că nu trebuie să se implice emoţional în nicio poveste pe care o corectează. Obsedată de faptul că, pentru tot ce i se întâmplă, există un motiv. Care se apucă de băut. Când bea, prinde curaj. Are o prietenă care o îndrumă, o vede rar, poate nici nu-i e prietenă. Întâlneşte un bărbat, pe care îl vede săptămânal la o cafenea, de care se îndrăgosteşte, are vise cu el, inclusiv erotice, dar nu se culcă cu el, nici măcar nu se îmbrăţişează, află în cele din urmă că a minţit-o. Viaţa ei se petrece între cei patru pereţi ai casei proprii, unde şi lucrează. Multe i se petrec în lumea visului. Niciodată nu alesese nimic din proprie iniţiativă, nici studiile. Prietena îi vorbeşte despre sex, care impulsionează relaţiile. N-are curaj. Şi într-o zi se trezeşte deschizând un carnet şi pe prima pagină albă scrie „Îndrăgostiţii de la miezul nopţii”. Va urma romanul, firesc.

Scriu editorii:

„Fuyuko Irie, o tânără în vârstă de treizeci şi patru de ani, lucrează ca freelancer în domeniul corecturii de carte. Locuind singură în Tokyo, un oraş în care nu e uşor să creezi noi legături, Fuyuko duce o viaţă retrasă, singura ei prietenă fiind o colegă pe nume Hijiri, de o seamă cu ea, dar cu un temperament complet diferit. Când Fuyuko se opreşte într-o zi să se privească într-o vitrină, vede o femeie ştearsă, stângace şi lipsită de vlagă, care n-a reuşit niciodată să-şi ia viaţa în propriile mâini. Singura ei sursă de alinare: lumina. În fiecare an, în Ajunul Crăciunului, Fuyuko iese să facă o plimbare în miez de noapte, bucurându-se de luminile oraşului. Dar ceea ce reuşeşte până la urmă să-i trezească un sentiment nou este o întâlnire întâmplătoare cu un bărbat pe nume Mitsutsuka. Şi astfel, viaţa tinerei pare pe cale să se schimbe.

Însă în timp ce Fuyuko începe să privească lumea cu alţi ochi, episoade dureroase din trecutul ei ies la iveală. Fuyuko are nevoie să se simtă iubită, văzută şi auzită. Dar trăind în lumea îngustă pe care şi-a creat-o singură, va găsi ea oare puterea să dărâme zidurile ce o împresoară?

Îndrăgostiţii de la miezul nopţii este un roman acut şi pătrunzător, înduioşător şi captivant, viu şi poetic, modern şi şocant. Îi va face pe cititori câteodată să râdă, iar alteori să plângă, amintindu-le însă mereu, cum doar cărţile bune o pot face, că, uneori, suferinţa este un preţ ce merită plătit. Încă un roman de neuitat, al celei mai interesante scriitoare japoneze contemporane”.

Mieko Kawakami – Îndrăgostiţii de la miezul nopţii. Traducere din limba japoneză şi note de Iolanda Prodan. Editura Litera. 287 pag.