O carte pe zi. „Jurnalul unei infidelităţi” de Emilios Solomou

Autorul mărturiseşte că romanul său „vrea să demonstreze un principiu fundamental: că natura umană, din epoca preistorică şi până azi, continuă să fie neschimbată, cu pasiunile, cu greşelile şi contrastele ei”.

„Astfel, infidelitatea comisă de Doukarelis, menţionată şi în titlu, nu este decât pretextul, detaliul care amorsează memoria pentru a edifica lumea romanului.”

Cea mai recentă apariţie în colecţia „Biblioteca de Literatură Neoelenă” este un best-seller al prozei cipriote actuale. Apărut la Atena în 2012 sub emblema editurii Psyhogios, romanul de faţă a fost încununat în 2013 cu Premiul pentru Literatură al Uniunii Europene, fiind tradus deja în 10 limbi.

Un arheolog, profesor la Universitatea din Atena, Yorgos Doukarelis, face săpături pe o insuliţă din Marea Egee, unde descoperă scheletul unei tinere femei, însărcinată şi probabil omorâtă. Femeia, botezată Casiopea, a trăit acum 5000 de ani. Descoperirea îi aduce arheologului renume mondial, dar îi bulversează şi viaţa personală. Pe insulă, profesorul Yorgos Doukarelis îşi înşeală nevasta cu Antigoni, o studentă care participa la săpături. Cu ea se va căsători după divorţul de prima soţie. Douăzeci de ani mai târziu, Antigoni dispare pe neaşteptate. Lumea lui Doukarelis se prăbuşeşte. În încercarea de a-şi pune ordine în viaţă, se reîntoarce, pe micuţa insulă Koufonisi din Egee, devenită, după absenţa de două decenii, de nerecunoscut. De data aceasta este vorba de o nouă săpătură, în adâncul sufletului şi al amintirilor lui.

Un roman despre timp, uzură, memorie, dragoste şi infidelitate, care oscilează între trecut şi prezent. Stânci, vânt, pământ arid, mare. Este peisajul homeric, rămas neschimbat până astăzi în această insulă din arhipelagul Cycladelor Mici din Marea Egee.

În cuvântul înainte, Yorgos Moleskis, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Cipru, poet cunoscut deja cititorilor români (în 2005 i-a apărut, în aceeaşi colecţie, o plachetă cu versurile sale), subliniază originalitatea romanului, cu „povestea sa captivantă, pe care, odată începută, nu mai poţi s-o laşi din mână. Naraţiunea este construită cu măiestrie, oscilând între diverse perioade de timp şi locuri diferite în care se desfăşoară. Emilios Solomou se mişcă cu supleţe în timp, variază prezentul cu trecutul, foloseşte persoana treia sau vorbirea indirectă, iar uneori un dinamizant prezent istoric. Conturează iscusit portrete incisive, dezvăluind, din relaţiile pe care le au, motivele lor ascunse sau reacţiile exterioare... Descrierile insulei şi ale locuitorilor ei sunt uimitor de vii.” Iar călătoria interioară a personajului principal este, în opinia prefaţatorului, „o călătorie în timp, în memorie şi în suflet, scufundându-se în sentimente de iubire sau de infidelitate faţă de tot ce urmărim sau întâmplător întâlnim în cale şi care în cele din urmă ne definesc viaţa”.

În prefaţa la ediţia românească, autorul ne mărturiseşte că romanul său „vrea să demonstreze un principiu fundamental: că natura umană, din epoca preistorică şi până azi, continuă să fie neschimbată, cu pasiunile, cu greşelile şi contrastele ei. Astfel, infidelitatea comisă de Doukarelis, menţionată şi în titlu, nu este decât pretextul, detaliul care amorsează memoria pentru a edifica lumea romanului.”

Alegerea locului pentru desfăşurarea acţiunii nu a fost întâmplătoare: „Am căutat o insulă care să nu fie centrul acestei civilizaţii preistorice şi unde să nu se fi făcut săpături ample. În acelaşi timp, am considerat că est absolut necesar să se afle în vecinătatea acestor centre. Uitându-mă pe hartă, Koufonisi mi s-a părut locul ideal. Este în apropierea insulei Naxos, centru important al Cycladelor preistorice, este încă aproape necunoscută, chiar şi ca destinaţie turistică, cel puţin aşa era în 2010, când mi-a încolţit ideea acestui roman. Am citit despre insulă, apoi am vizitat-o pentru o cercetare la faţa locului, astfel încât romanul să aibă credibilitate”.

Intenţia de bază în scrierea acestei cărţi, conchide prozatorul, „a fost de a reda cât mai fidel atmosfera austeră a peisajului cycladic...Plimbându-mă pe ţărmul insulei în luna august, am găsit crini de mare, Pancratium maritimum. Sunt aceleaşi flori cu cele pictate pe fresca din Thyra, în Santorini. Aceste fresce murale care prezintă viaţa din insulele Mării Egee de acum 5 000 de ani mi-au oferit, într-o oarecare măsură, imagini ale vieţii în Koufonisi din epoca în care trăia Casiopea. Crinii de mare şi peisajul autentic insular au fost corelaţia necesară între epoca noastră şi îndepărtata civilizaţie cycladică, o unitate de timp şi loc pentru acţiunea cărţii”.

Traducătoarea romanului, Christina Christodoulou-Todea, este preşedinta Alianţei Românilor din Cipru, de la fondarea acesteia în 1995. A semnat, în ultimii ani, versiunea românească a mai multor cărţi aparţinând unor prozatori de seamă ai Ciprului apărute la Bucureşti.

Născut în 1971, lângă Nicosia, Emilios Solomou a studiat istoria şi arheologia la Universitatea din Atena, urmând apoi studii masterale în filologie neogreacă la Universitatea Ciprului. Atras de jurnalistică, a lucrat iniţial la un cotidian central, în prezent fiind profesor în învăţământul mediu. A debutat cu nuvele publicate în presa literară şi incluse în antologii apărute în Cipru şi străinătate. În afara Premiului pentru Literatură al Uniunii Europene, Emilios Solomou este şi deţinătorul Premiului de Stat pentru Roman în Cipru.

Emilios Solomou – Jurnalul unei infidelităţi. Traducere din neogreacă: Christina Christodoulou – Todea. Cuvânt-înainte. Yorgos Moleskis. Cu un cuvânt al autorului la ediţia românească. Editura Omonia. 256 pag.