Lupanarul este bordelul antic – iar cel mai celebru este Lupanarul din Pompei, interesant chiar şi astăzi pentru picturile sale erotice de pe pereţi. Era situat foarte aproape de forumul oraşului. Abia în secolul trecut au început escavările şi cercetările minuţioase – după ce întreg secolul al XIX-lea istoricii au refuzat să se aplece asupra subiectului sau să-l discute, din motive morale. S-a descoperit că era o lume fascinantă, tipică societăţii vremii. Existau la Pompei în perioada de maximă înflorire a oraşului, 35 de lupanare (enorm pentru o populaţie de aproximativ 7000 de oameni, ceea ce sugerează prosperitatea meseriei), între care unul principal, construit pe două etaje, cu camere individuale (fără uşi, doar cu perdele) pentru fiecare prostituată, paturi din piatră acoperite cu o saltea. Şi pereţii plini de grafitti. Multe alte informaţii aflăm din romanul pe care îl semnalăm astăzi, semnat de Elodie Harper, o jurnalistă şi scriitoare multipremiată britanică.
Scriu editorii: „Amara era odată o fiică mult iubită, până când moartea tatălui ei a aruncat întreaga familie în sărăcie. Acum e sclavă la Sălaşul Lupului, rău-famatul lupanar din oraşul roman antic Pompeii, condus de un bărbat pe care îl dispreţuieşte. Perspicace, isteaţă şi inventivă, Amara e silită să-şi ascundă talentele. Fiindcă acum singura ei valoare este dorinţa pe care o poate stârni în bărbaţi.
Dar sufletul Amarei e departe de a fi frânt. Zi de zi, bate străzile din Pompeii alături de celelalte femei de la Sălaşul Lupului, găsind alinare în râsetele şi visurile pe care le împărtăşesc.
Pentru că străzile din Pompeii sunt pline de oportunităţi. Acolo, până şi sclavei celei mai umile soarta poate să-i surâdă. Amara a învăţat că totul în oraşul acesta are un preţ. Dar oare cât o va costa propria libertate?
Plasat în anul 74, în Pompeii, Lupanarul este primul volum al unei trilogii care înfăţişează vieţile unor femei ale căror voci au fost multă vreme trecute sub tăcere.”
O carte în care, pe lângă multe personaje fictive, apare şi figura uimitoare a lui Gaius Plinius Caecilius Secundus, adică Plinius cel Bătrân, mare erudit roman, unul dintre primii naturalişti ai lumii – cea mai cunoscută operă a sa, de altfel singura păstrată, este enciclopedia în 37 de volume „Istoria naturală”.
„O reuşită literară de mare forţă, care vorbeşte despre setea neostoită a unei femei de a-şi obţine libertatea.” – Love Reading
Elodie Harper – Lupanarul. Traducere din limba engleză de Alexandra Fusoi. Editura Trei, colecţia Fiction Connection. 479 pag.