O carte pe zi: "Maria Tănase - artista, omul, legenda"

Stejărel Olaru (n. 1973) este istoric, politolog, expert în istoria serviciilor de informaţii. A fost consilier de stat pe probleme de securitate naţională la Cancelaria Prim-ministrului (2006-2008), director al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România (2006-2010), secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe (2013-2014), in prezent este lector universitar. A publicat nenumărate cărţi de istorie şi acum această surpriză, despre care criticul literar Alex Ştefănescu spune:

„S-a scris mult despre Maria Tănase, needificator. Melodrama, sentimentalismul, senzationalismul ieftin au făcut neclară imaginea unui personaj intrat oricum în legendă. Stejărel Olaru ne oferă cu totul altfel de carte, remarcabilă prin valoarea ei documentară şi cuceritoare prin talentul literar cu care a fost scrisă. Ştiam că Stejărel Olaru este un istoric eminent, nu ştiam că este şi un scriitor de elită. Am aflat acum. Este una dintre cele mai bune cărţi apărute după 1989.”

Într-un interviu ulterior apariţiei cărţii, Stejărel Olaru spunea: „Am început să citesc despre Maria Tănase, despre personajele care îi erau în anturaj, personalităţi ale istoriei noastre recente, şi mi-am dat seama că, deşi s-a scris enorm de mult despre Maria Tănase, nu s-a scris riguros şi s-a căutat senzaţionalul, de multe ori exagerându-se şi chiar inventându-se. Mi-am dat seama că, de fapt, terenul este destul de arid şi este obligatorie o biografie a Mariei Tănase, pentru că, pe de o parte, lipseşte una serioasă, pe de altă parte, această biografie poate fi şi o bună carte de istorie, prin care cititorul să treacă dintr-o perioadă în alta, de la anii interbelici la cei ai războiului şi la instaurarea comunismului.

Cea mai mare provocare a fost să găsesc cât mai multe surse arhivistice, care să completeze informaţia biografică cunoscută. Despre cariera ei artistică se cunosc destule, chiar s-a scris şi înainte de 1989. Există un volum bun al Mariei Roşca, publicat la sfârşitul anilor ’80 şi republicat la începutul anilor 2000, care se concentrează doar pe cariera ei artistică. Eu m-am concentrat mai mult pe firul ei biografic, în primul rând, şi pe rolul pe care l-a jucat într-un context sau altul din punct de vedere istoric. Maria Tănase a fost o femeie extrem de influentă şi cercul ei relaţional a fost extrem de larg.

Cunoştea multă lume, de la lăutarii din mahalalele oraşului până la prim-ministru, miniştri şi ambasadori străini şi români. Nu mai zic de artiştii care erau cunoscuţi atunci şi cei mai mulţi dintre ei făceau parte din anturaj. Dându-mi seama că în arhive nu sunt atât de multe informaţii pe cât mi-aş fi dorit – şi mă refer acum la dosarele ei –, am început să caut informaţii în dosarele celor cu care ea se intersecta, care îi erau prieteni. M-am gândit că unii ar fi putut fi informatori ai serviciilor secrete, iar alţii ar fi putut fi urmăriţi de ele. Apoi, am studiat documentele vremii care se refereau la anumite evenimente unde ştiam că a fost implicată şi Maria Tănase.”

În sfârşit, părerea psihologului Aurora Liiceanu: „Stejărel Olaru, cu mult talent scriitoricesc, cu înclinaţie de «detective psihosocial», cu aplecare maniacală asupra detaliilor, este ca o umbră care în această carte a însoţit destinul cântăreţei. Maria Tănase trebuie căutată în simbioza între ea, ca om şi artist, şi vremea ei. Că era slobodă la gură, dar şi în comportament, cuceritoare ca prezenţă scenic şi ca voce, cu un autentic chef de a trăi prin cântec, nativ charismatică, generoasă şi iubitoare de oameni, dar şi trădată de ei, opusul parvenitismului, de o simplitate uluitoare, este adevărat. Că şi-a dorit cu ardoare să cânte ca o pasăre liberă, ştiind că mereu se va întoarce în colivia de unde a plecat şi unde s-a născut, că această libertate i-a fost luată, veţi afla din această carte, pentru că, da, Maria Tănase este o legendă.”

Stejărel Olaru - "Maria Tănase - artista, omul, legenda". Editura Corint istorie. 346 pag.