O carte pe zi: „Marioara Voiculescu. Mareşala teatrului românesc” de Alina Nelega

„Alinei Nelega nu i-a fost deloc uşor să reconstituie biografia unei vieţi pusă sub semnul tumultului. Temperamentală, independentă, generoasă, Marioara Voiculescu nu s-a lăsat doborâtă de schimbările de regim, a construit teatre, a renovat săli de spectacole, a spălat podele cot la cot cu ceilalţi, dar un singur lucru n-a făcut niciodată: să joace la comandă. De aceea a şi refuzat să joace în timpul regimului comunist, ceea ce înseamnă că ultimii treizeci de ani i-a trăit departe de scenă, dar nu departe de lumea artistică, a pregătit studenţi şi i-a ajutat pe foştii ei cursanţi în alegerea rolurilor”. (Nona Rapotan)

Născută în 1885 la Bucureşti, Marioara Voiculescu a fost acceptată cu dispensă la Conservatorul de Artă Dramatică pe când avea doar 14 ani. A studiat cu Aristizza Romanescu şi Constantin Nottara, iar după absolvire a fost angajată la Teatrul Naţional. În 1912 a preluat trupa lui Alexandru Davila, fiind prima femeie din România care a condus o companie de teatru. Considerată o adevărată „divă” şi comparată cu interpretele celebre ale scenei europene, precum Eleonora Duse sau Sarah Bernhardt, a dat viaţă unui număr mare de eroine, rămase în istoria teatrului nostru prin forţa şi dramatismul cu care le-a înzestrat şi impactul asupra spectatorilor. A fost şi prima femeie care a înfiinţat o companie de film, jucând şi regizând, avându-l ca producător pe Leon Popescu. O răsfăţată a scenei, prietenă cu Regina Maria a României, a fost o campioană a teatrului independent, a libertăţii artistice, a noilor interpretări, reinventându-se mereu, dominând scena românească în prima jumătate a secolului trecut.

Urmărită de Securitate şi marginalizată de lumea teatrală a vremii din cauza refuzului ei de a se înregimenta, timp de 30 de ani n-a mai urcat pe scenă, sfârşind în sărăcie, la 3 martie 1976.

Să reuşeşti să scrii o carte despre această remarcabilă femeie, „mareşala teatrului românesc”, e o performanţă. O realizaează Alina Nelega, regizoare de teatru, autoare dramatică şi romancieră. Din puţinele materiale documentare pe care le-a avut la dispoziţie, Alina Nelega recreează nu doar viaţa celebrei actriţe, dar şi epocile pe care aceasta le-a traversat. Nu este o biografie, ci un adevărat roman.

Iată un fragment elocvent: „Jos masca, Marioaro, ia ţi inima n dinţi şi roade o până sângerează, asta înveţi acum, lecţia umilinţei, pe care nu ţi a predat o nimeni, nici la Conservator, nici în teatru, nici în viaţă: prea ţi au ieşit toate şi ţi s a urcat la cap, ai crezut că eşti invincibilă şi acum vezi cât e de amară pâinea singurătăţii. Nu eşti cu nimic mai bună decât cei care nu pot trăi fără absint sau fără opiu, nici asta nu ţi a zis o nimeni, ai ajuns s o afli pe pielea ta – degeaba te ai sumeţit şi ţi ai dictat singură s o rupi cu trecutul, să rămâi privitoare ca la teatru. Dar, în loc să devii superioară şi distantă, rece şi indiferentă, te simţi ca un flămând în faţa unei mese îmbelşugate din care se înfruptă nesătuii, iar tu n ai cum să atingi, să guşti, să pipăi bucatele, îţi rămâne doar amintirea care te urmăreşte şi te chinuie, chiar dacă ai hotărât să alungi orice urmă din trecutul tău, să nu urli, să nu te târăşti, să nu te văicăreşti”.

Alina Nelega - Marioara Voiculescu. Mareşala teatrului românesc. Editura Păolirom, colecţia Biografii romanţate. 235 pag.